6 January 2011

Ludwig Wittgenstein & David Pinsent

Ludwig Wittgenstein & David Pinsent – Justus Noll
( ed Paralela 45, 2004)


Albul este si el un fel de negru.
(L.W. - 01.12.1937)



O carte - parte de nivelul click sau cancan, parte cu valoare documentara; un sfert din carte ne descrie cum s-au cunoscut Russell si Ottline Morrell, cum s-au combinat, descendenta firecaruia, intalniri extraconjugale si asa; urmeaza apoi o introducere in viata culturala londoneza - Bloomsbury si Society din Cambridge - menite sa ne convinga ca misoginia si relatiile homosexuale erau o practica obisnuita la inceputul secolului.

* Societatea secreta „Cambridge Conversation Society”, prescurtata „Apostolii”, sau pus si simplu „Society”, a fost fondata in jurul anului 1820 la St John’s College ca un club de dezbateri si a fost mutata in anii urmatori la Trinity College, care era mai in voga. Membrii – initial erau intr-adevar doisprezece la numar – se intalneau sambata cu usile inchise. La o ceasca de ceai, la care se adaugau si felii de paine prajita cu ansoa. [...] George Edward Moore, student in primul semestru, isi face debutul cu o prelegere care incepe cu fraza: „La inceput a fost materia, iar materia l-a facut pe diavol, iar diavolul l-a facut pe Dumnezeu”, si sfarseste cu moartea lui Dumnezeu si a diavolului. Edward Morgan Forster debuteaza in 1901 cu intrebarea: „ Crocodilii sunt cele mai bune animale?”


In sfarsit aflam si cum a ajuns Wittgenstein la Russell, prima lor intalnire, impresii, discutii, detalii despre calatoriile in Islanda si Norvegia cu David, personalitatea lui W., perfectionismul, depresiile, cautarile si teoriile lui, apoi cum s-a reflectat primul razboi mondial in realtiile dintre Wittgenstein, Russell si David, si in viata culturala europeana; moartea lui David si experienta razboiului :

* „Se trage asupra noastra. Si la fiecare pocnet de arma sufletul meu tresare. As vrea atat de mult sa traiesc mai departe!”

Desi cartea a aparut in colectia „Perechi celebre”, nu exista nicio marturie directa cum ca cei doi ar fi fost mai mult decat prieteni; carte-tabloid. Ce o salveaza este abundenta in bucati documentare: scrisori dintre Russell si Ottoline, sau R-W, David-W si invers, marturii ale surorii lui W., fragmente din jurnalul lui David, sau din scrierile lui W. Multe informatii despre Wittgenstein-omul, care pe mine ma pasioneaza.

*****
Daca ma gandesc mai bine, profesorul de literatura din liceu ma sfatuia mereu sa devin istoric literar; ma intreb de ce nu i-am urmat indemnul...

*****
In fine, citate reprezentative pt ceea ce ma intereseaza:

* George Edward Moore – Russell e cucerit. Moore este un barbat suplu, de o frumusete rara, cu „o privire ce aproape straluceste de entuziasm interior si cu o minte careia ii erau proprii profunzimea si pasiunea lui Spinoza.”
* Moore: „ Scepticismul nu poate distruge entuziasmul; ceva se pastreaza intotdeauna, si asta este entuziasmul pt scepticism.”  Russell: „ Daca esti inclinata spre entuziasm si nu crezi in nimic, trebuie sa fii entuziasmata de necredinta ta.”
* povestioara lui Schopenhauer – Parerga si Paralipomena - Povestea porcilor spinosi
* Un W. nu poate avea niciodata destul caracter si moralitate.
* „Din cate imi amintesc am fost un copil tandru, dar in acelasi timp cu un caracter slab. Mi-am dat seama foart devreme de taria de caracter mai mare a fratelui meu Paul. Daca era bolnav, de pilda, si mai era inca in convalescenta si era intrebat dac ar vrea deja sa se scoale sau sa ramana mai degraba in pat, el spunea linistit ca ar prefera sa ramana intins; in timp ce eu, intr-un caz similar, spuneam o minciuna (voiam sa ma ridic din pat) fiindca imi era teama de parerea proasta pe care as putea sa o produc celor din jur.”
* Totusi, pt Ludwig, care avea o inzestrare muzicala peste medie – se spune ca ar fi posedat auzul absolut --, muzica este mai curand cel mai frumos al doilea lucru din lume, chiar daca o vreme isi pune in gand sa devina dirijor.
* „ Cred ca pot sa-mi dau seama foarte limpede pana unde a ajuns Schopenhauer cu filosofia sa; totusi, cand citesc Schopenhauer mi se pare ca ajung foare repede sa-i deschifrez toate tainele. El nu este profund in sensul in care sunt Kant si Berkeley.”
* [...] s-ar simti in regula daca „propriul meu eu nu ar roade mereu din mine”, dupa cum ii scrie surorii sale Hermine. [...] Spiritele rele ma aduc in cele mai idioate stari pe care ti le poti inchipui.”
* [...] aforismele slefuite estetic ale lui W.
* antinomie – enunt logic care este in acelasi timp contradictoriu si demonstrabil. In antinomia descoperita de Russell, analizand opera lui Gottlob Frege, este vorba de multimea tuturor multimilor care nu se cuprind pe ele insele: astfel, acesta multime se cuprinde pe sie insesi doar atunci cand nu se cuprinde (si invers). Cu ajutorul asa numitei „teorii a tipurilor”, Russell si Whitehead incearca in Principia Mathematica sa impiedice aparitia antinomiilor. Paradoxul logic al lui Russell a influentat puternic teoria claslor si fundamentele matematicii.
* Cine nu vede in tusele fine ale logicii liniile nelinistite ale dorului, cine nu aude in acesta seismografie precisa pulsatia scoartei cerebrale, tensiunea celui care rataceste fara tinta, confunda logica cu o culegere de inflorituri de stil, sau doar, in mod pozitivist, de tautologii. – Ernst Bloch
* Este un om al extremelor, se irita usor si atunci uita adesea de manierele sale, de fapt excelente.
* „ Avalansele sale fac ca ale mele sa arate ca niste simpli bulgari de zapada. Poseda, in cel mai mare grad, pasiune intelectuala pura; de aceea il iubesc. Este tipul artistului, intuitiv si cu toane. In fiecare dimineata, incepe lucrul plin de speranta, sfarsind in fiecare seara in disperare.” (Russell)
* onestitate intelectuala
* experimente care testeaza perceptia muzicala subiectiva
* Pe hipnotizatorul sau, un anume dr Rogers, il insarcineaza ca, imediat ce se va fi instaurat starea de transa, sa-i puna intrebari in legatura cu probleme de logica nerezolvate.
* [...] frecventeaza incepand cu 1912 cursurile lui Moore de psihologie filosofica, iar profesorul remarca drept lucru pozitiv faptul ca Ludwig este singurul audient care lasa impresia intotdeauna ca „ceea ce spun i s-ar parea ingrozitor de misterios.”
* La sfarsitul primului semestru, Ludwig il intreaba pe Russell:
„Credeti ca sunt complet idiot?”
„De ce vreti sa stiti lucrul acesta?”
„ Pt ca, daca sunt, ma fac pilot, daca nu, filosof.”
* „Timp de noua ani, pana la Craciunul de anul trecut, am suferit de o insingurare interioara ingrozitoare si m-am gandit indelung la ideea sinuciderii.” (W. )
* „Pt el nu exista instinct mai puternic decat filosofia.” (Russell)
* „Verifica cineva daca acesta masa ramane aici daca nimeni nu-i da atentie?” (W – Berkley)
* „W. are parca o platosa de otel care il apara impotriva tuturor atacurilor gandirii rationale – este o adevarata pierdere de timp sa vorbesti cu el.” (Russell)
* „Argumentele nu fac decat sa strice frumusetea gandurilor; am senzatia intr-o astfel de situatie ca ating o floare cu mainile murdare. „ (W.)
* „Se vede ca nu poate sa se opuna acestor crize.[...] Era cu adevarat foarte vesel cand nu se nimerea sa aiba vreuna dintre depresiile sale.” (David)
* „Daca insa ce va scriu este ridicol, va rog sa incercati sa imi scuzati nebunia, pentru ca nu este una superficiala, ci e cea mai profunda nebunie de care sunt capabil.” (W catre Russell)
* Georg Henrik von Wright a fost desemnat, dupa moartea lui L.W. in 1951, impreuna cu alti doi britanici, Elisabeth Anscombe si Ruch Rhees, mostenitor executor al manuscriselor nepublicate ale lui W. El este cel care s-a ocupat de publicarea lor, operand o pertinenta selectie, in calitate de fin cunoascator al lucrarilor lui W. (nota red)
* bani pt scopuri caritabile – printre beneficiari, Rilke – prieten cu Lou Andreas-Salome
* „Sa nu depinzi de lumea exterioara – atunci nu va mai trebui sa te temi de ce se intampla in jur [...]. Este mai usor sa fii dependent de lucruri decat de oameni. Dar trebuie sa fii capabil s-o faci si p-asta!” (W.)

* „Adevarata mea sarcina consta in a explica esenta propozitiei.” , nota W. pe 22 ian 1915 la Cracovia. „In propozitie, noi alaturam lucrurile, ca sa zicem asa, de proba, insa intr-un mod in care ele nu se comporta in realitate; totusi noi nu putem compune ceva ilogic, caci pt asta ar trebui sa putem iesi prin limba din limitele logicii.” Cercetarea „propozitiei” il conduce la intrebarea cum isi poate construi omul cu ajutorul limbajului, prin „gandire”, o imagine despre lume. Totalitatea gandurilor adevarate descrie lumea si il implica in joc si pe Dumnezeu. Dupa W., libertatea lui Dumnezeu de a crea lumi posibile diferite este limitata de logica. Omului, ca si lui Dumnezeu, ii este imposibil sa creeze o lume „ilogica”, caci pt asta ar trebui sa fie posibil un gand imposibil, caruia i-ar corespunde o imagine imposibila – deci nicio imagine.
Unul dintre scopurile principale ale Tractatus-ului este acela de a dovedi cat de lipsit de importanta este ceea ce poate fi spus in acest mod – lucrul acesta este valabil si pt propozitiile din Tractatus. Ele ar fi doar „pseudo-propozitii”, care explica ceva care de fapt nu poate fi decat aratat. Cel care ajunge sa le priceapa trebuie sa recunoasca lipsa de sens. Astfel, W. arunca la paman scara pe care putea urca in lumea gandurilor sale. Acesta ‚aruncare a scarii’ nu este insa o activitate lipsita de valoare si de sens, ci una mai degraba datatoare de sens, care face sa iasa la lumina cu adevarat intrebarile intr-adevar importante.

xxx

No comments:

Post a Comment