22 December 2014

Amurg de lumina

Cand somnul Soarelui creaza povesti - povestea cerului aparent devenit pamant - cotropit de lava luminii si a norilor; cand privesti in afara si traiesti eruptia Vezuviului sau a Etnei, iar calatoria trairii este atat de reala, incat te zbati impulsului de a te adaposti de apropierea infernului, ramanand totodata prizonier al fascinatiei imaginarului. 
Cand trezirea este o clipire repetata - momente consecutive de distantare intru Real - si indepartarea a gandurilor - devenite broboane de imagini adunate pe frunte.

4 December 2014

Poezia non-sensului cu inteles

O poezie a non-sensului cu sens, un 'Asteptandu-l pe Godot' al sentimentelor, versificat, amestec sinestezic de sperante, imagini si parfumuri prezente si conditionate, o dihotomie a neintamplatului asteptat.

blogspot.com

30 November 2014

Retorice XI

Tocmai am avut brusca revelatie cum ca expresia 'soare cu dinti' nu se refera la un zambet rece, ci la faptul ca Soarele isi arata dintii/ coltii - surasu-i si razele fiind mai degraba muscatoare, decat sclipitoare...

1 November 2014

Reminder - VI

You have a skill for language, your imagination is vast and you are artistic and creative. Your brain is just overflowing with ideas, and all you have to do is get a piece of paper and share it with the world. You were born to turn words into magical stories.

29 October 2014

Retorice X

O postare mai veche mi-a inspirat cateva consideratiuni asupra expresiei 'pe de rost' - un text izvorat din rostire, din zicere si memorie, spre deosebire de cel scris, recitit de privire; una dintre putinele expresii riguroase ale limbii romane, care in privinta acestei locutiuni se deosebeste de poeticul 'by heart'/ 'par coeur' - caz in care textul se idenfica cu inima, astfel incat rostirea sa este dictata de suflet mai degraba, decat de memorie. 
Gandindu-ma la semnificatia lui 'rost' din 'a avea un rost' insa, atunci pare ca textul salasluieste in propriul sens si structura logica, facilitand procesul memorarii - ceea ce ar transforma expresia si intr-o apreciere a stilului scriitoricesc al autorului, sau constructia per se a cuvantului, pe langa indicarea practica a manierei de recitare; rostirea devine astfel generata de sens - elemente dealtfel mnemotehnice.

15 October 2014

Italo Calvino si sevrajul bibliofil

“In the shop window you have promptly identified the cover with the title you were looking for. Following this visual trail, you have forced your way through the shop past the thick barricade of Books You Haven't Read, which were frowning at you from the tables and shelves, trying to cow you. But you know you must never allow yourself to be awed, that among them there extend for acres and acres the Books You Needn't Read, the Books Made For Purposes Other Than Reading, Books Read Even Before You Open Them Since They Belong To The Category Of Books Read Before Being Written. And thus you pass the outer girdle of ramparts, but then you are attacked by the infantry of the Books That If You Had More Than One Life You Would Certainly Also Read But Unfortunately Your Days Are Numbered. With a rapid maneuver you bypass them and move into the phalanxes of the Books You Mean To Read But There Are Others You Must Read First, the Books Too Expensive Now And You'll Wait Till They're Remaindered, the Books ditto When They Come Out In Paperback, Books You Can Borrow From Somebody, Books That Everybody's Read So It's As If You Had Read Them, Too. Eluding these assaults, you come up beneath the towers of the fortress, where other troops are holding out:
the Books You've Been Planning To Read For Ages,
the Books You've Been Hunting For Years Without Success,
the Books Dealing With Something You're Working On At The Moment,
the Books You Want To Own So They'll Be Handy Just In Case,
the Books You Could Put Aside Maybe To Read This Summer,
the Books You Need To Go With Other Books On Your Shelves,
the Books That Fill You With Sudden, Inexplicable Curiosity, Not Easily Justified,
Now you have been able to reduce the countless embattled troops to an array that is, to be sure, very large but still calculable in a finite number; but this relative relief is then undermined by the ambush of the Books Read Long Ago Which It's Now Time To Reread and the Books You've Always Pretended To Have Read And Now It's Time To Sit Down And Really Read Them.” 
(Italo Calvino - If on a Winter's Night a Traveler)
*****
Aniversare Italo Calvino - omul care s-a insinuiat in sfantul pentagon (Boris - Milorad Pavic - Thomas Mann - Wittgenstein/ Borges - Marguerite Duras) si l-a transformat in hexa-.
 Si nici macar nu i-am aprofundat scriitura; stiu doar bucati de scrieri, citate, idei, structuri de roman. Insa de fiecare data cand ne intalnim, ii zambesc ca unei bucati din sufletul meu, iar el imi zambeste ca si cand ar fi ar fi traversat timpul ca sa il cunoasca.
Exact ca acum, cand imi citesc nebunia cartilor in cuvintele lui. De cate ori m-ai observat la targuri de carte, in biblioteci si librarii, Italo Calvino? Si de cate ori nu te-am vazut? De cate ori ti-am zambit? De cate ori mi-ai soptit in suflet sensuri neauzite? De cate ori mi-ai mangaiat gandurile? Si de cate ori ai fost Tu, cand credeam ca sunt Eu?

28 September 2014

Adiere de haiku

cer aramiu in noapte
de toamna. oare si sufletul
lunii sangereaza?

23 April 2014

"A poet never rests; he's always working, even when he dreams"

 De ziua Cartilor si a lui Shakespeare, un interviu cu Borges, si fascinatia mea fara sfarsit pentru imaginile vii ale celor care au fost. Un interviu ca o formula magica - despre scris si scriitura, poet si poezie, si cuvinte si destin, in care fiecare sens este atat de atent asezat in fraza, incat privesc repetat 1:39 minute de perfectiune semantico-lingvistica.


In addition to the beauty of his books, he left me this advice.
The task of art is to continuously transform what is happening to us, to transform all these things into symbols, into music, into something which can last in man's memory. That is our duty. If we don't fulfill it, we feel unhappy.
A writer or any artist has the sometimes joyful duty to transform all that into symbols. These symbols could be colors, forms or sounds. For a poet, the symbols are sounds and also words, fables, stories, poetry.
The work of a poet never ends. It has nothing to do with working hours. You are continuously receiving things from the external world. These must be transformed, and eventually will be transformed. This revelation can appear anytime.
A poet never rests. He's always working, even when he dreams. Besides, the life of a poet is a lonely one. You think you are alone, and as the years go by, if the stars are by your side, you may discover that you are at the center of a vast circle of invisible friends whom you will never get to know but who love you. And that is an immense award.

22 April 2014

still got the blues

(S)He was my North, my South, my East and West,
My working week and my Sunday rest,
My noon, my midnight, my talk, my song,
I thought that love would last forever: I was wrong.

In context, sunt versuri de jale si dor. Insa eu le-am cunoscut, separat, ca un singur catren. Pana acum ceva vreme, erau versuri de dragoste sfarsita, iubire neimplinita, pierduta, parasita, nefericita etc. De curand, le citesc altfel - cu acea persoana in gand, care imi este reper si etalon, si punctele cardinale care definesc universul uman si profesional si ideea de echipa, care poarta intelepciune si raspusuri la orice intrebare - oricand, care ma entuziasmeaza si tempereaza cand am nevoie, care este sunetul ratiunii si melodia sufletului atunci cand sunt surda la vibratiile lor, al carei zambet aduce zambet, care m-a mai apropiat umpic de perfectiune, cu perfectiunea sa, pe care, desi deja pasim amandoua pe cai diferite, nu am de gand sa o pierd.

*****
Intreaga poezie - mai jos, pentru ca are cateva imagini si constructii de citit - de majoritatea ignorate in favoarea versurilor anterior-mentionate.

Stop all the clocks, cut off the telephone,
Prevent the dog from barking with a juicy bone.
Silence the pianos and with muffled drum
Bring out the coffin, let the mourners come.

Let aeroplanes circle moaning overhead
Scribbling on the sky the message He is Dead,
Put crépe bows round the white necks of the public doves,
Let the traffic policemen wear black cotton gloves.

He was my North, my South, my East and West,
My working week and my Sunday rest,
My noon, my midnight, my talk, my song,
I thought that love would last forever: I was wrong

The stars are not wanted now, put out every one;
Pack up the moon and dismantle the sun;
Pour away the ocean and sweep up the wood.
For nothing now can ever come to any good.
(Funeral Blues - W. H. Auden)

6 April 2014

Her Words

Versuri simplute, precum o comedie romantica pe care o privesti pentru ca amuza, relaxeaza si mai smulge o lacrima de idealism.

pinterest.com

2 April 2014

Ora de vara

O postare ramasa in draft-uri inca de duminica dimineatza, cand ziua de muncutz a acutizat umpic acea ora de somn disparuta in negura timpului...

*****

Acesta pendulare in timp si existenta unei ore netraite, imi pare evenimentul cel mai asemanator conditiei umane  - Timpul anulat intr-o semi-miscare a pleoapei, Viata trecuta parca prin ne-vietuire,  viitorul deja sters din amintire inca inainte de a exista...

26 March 2014

J'accuse!

De fiecare data cand intentionez sa folosesc expresia "j'accuse réception de" imi amintesc de articolul(-scrisoare) lui Zola privind ''afacerea Dreyfus"- istoricul situatiei si al nedreptatii, si numele si argumentele care ii invinovatesc pe toti cei implicati in ancheta. Un articol cat multe carti privind subiectul, scris cu ratiune si suflet deopotriva.
Articolul de citit aici, si incheierea, pe care la un moment dat o stiam pe de rost.
Je n'ai qu'une passion, celle de la lumière, au nom de l'humanité qui a tant souffert et qui a droit au bonheur. Ma protestation enflammée n'est que le cri de mon âme. Qu'on ose donc me traduire en cour d'assises et que l'enquête ait lieu au grand jour !

25 March 2014

Cu sapte ani mai tanar

Acum sapte ani ma zbateam intr-o stare de furtuna si deriva. Cred ca am ceva schite de proza scurta, niste poezii si inceputuri de povestiri prin cateva caiete ratacite prin casa. De-obicei nu pot scrie direct pe pagina electronica - trebuie sa fie pe hartie, ca o amprenta fizica a caligrafiei mele. Ce am gasit este un fel de gazel pe care l-am mai postat cu ocazia versurilor mele preferate din Rilke - versuri de acum vreo sapte ani, plus-minus unul sau doi, din perioada adolescentin-romantica a scriiturii mele. 
Cu ocazia acestei provocari, am descoperit ca am trecut cumva, cultural-cronologic (- raportat la dimeniunea temporara a existentei mele, desigur), prin toate etapele curentelor literar-artistice: antichitatea - cu descoperiri, intrebari filosofice deitati si deus ex machina, perioada de uomo universale - aviditatea faustica pe care inca o mai traiesc, un fel de baroc - cu exagerari poetice si pompoase, etapa romantica - cu nuvele, reverii si imaginea lui Byron, Eminescu si Chopin pe usa; am sarit peste realism - cu care prea m-am intalnit zilnic in real, si am ajuns la supra-realism si modernism -- perioada unei noi exprimari, necautate, cel mai probabil rezultatul, chintesenta sau amalgamul lecturilor si scrierilor anterioare - sau Eu, de acum.
Am mai descoperit in mine si un soi de pseudo-amnezie Korsakoff - prin faptul ca nu-mi amintesc - sau imi amintesc vag - ani din ceea ce am trait; am constiinta existentei lor, a trecerii lor, insa, pentru a-mi aminti de ceea ce eram acum sapte ani, a trebuit sa ma raportez la datele din C.V.  Poate o fi felul meu de a nega Timpul... 

Poezia:

impotriva a tot ce`a scris fortuna,
destinele ni s`au indragostit
iar tu, carmaci care iubesti furtuna
de portul existentei noastre te`ai lovit

si coborat in marea buzei mele
cuvinte`ai ancorat nepasator
si`a lor cadere, lanturile grele
au strivit in mine`al visurilor zbor

si sensul meu inca`i legat de tine
si vorba mea prin gura ta ascult

si viata ta curge inca prin mine
si cand saruti prin gura mea saruti

20 March 2014

la Solitude, din nou

Mai trist si apasator decat un tramvai gol, este imaginea unui batran - singur pe o banca de cartier, inconjurat de zgomotul orasului si linistea gradinii de bloc, intr-o zi cu soare de primavara...
*****
Un tramvai gol este mult mai trist decat un metrou gol; poate pt ca in metrou, din lipsa de vizual, privesti asupra propriului sine, in timp ce in tramvai, prezenta oricarei imagini din afara, a exteriorului viu, animat, face, prin comparatie cu golul din jur, (ca) singuratea sa urle infiorator...
Imi place cuvantul - ‘la solitude’... singuratate, loneliness, soledad, solitudine - toate par putin neslefuite, dar ”la solitude!” – parca ar fi exact tiparul unui personaj dintr-o scriere romantica : ravasitor, fragil, visator, trist... un singur cuvant, si parca simt cat toate minutele de Sonata Lunii...

9 March 2014

Oda Soarelui

 mike oldfield - song of the sun

Poate, daca ascultata repetitiv, freamatul sunetelor il va ajunge, si va razbi astfel definitiv in lupta cu norii si ploaia, care dureaza de zile nesfarsite - cand noaptea nu se mai deosebeste de zi, decat prin responsabilitatile cotidiene. As crea un Univers rasturnat in care i-as trimite Soarelui raze de armonie si chemare, luminandu-i sensurile de care, pare-se, s-a cam ratacit. O melodie-invocatie, care sa alunge ceata din cer - unde, cel mai probabil, norii citesc Nichita, si asculta Alifantis...

26 February 2014

Noesis

Ea devenise incetul cu incetul cuvant,
fuioare de suflet de vant,
delfin in ghearele sprancenelor mele,
piatra starnind in apa inele,
stea inlauntrul genunchiului meu,
cer inlauntrul umarului meu,
eu inlauntrul eului meu.

(nichita - semne 12)
Citesc si recitesc Nichita, si de fiecare data am impresia de intelegere tot mai aproape de Sens. 
In urma cu cativa ani era analiza de text, presupuneri si convingerea semnificatiei - insa versurile ramaneau mereu 'opera aperta' - in timp, isi asterneau cate un nou strat de interpretare la fiecare recitire. 
Acum insa, experimentez un fel de certitudine interioara, un soi de moment noetic, cu imagini mentale si un glas simultan parcurgerii vizuale a textului, care imi citeste sensurile ascunse in cuvinte. Ca si cum, dincolo de text, Eul meu poetic il aude pe al lui recitandu-i intelesuri...

16 February 2014

Liebeslied - Rilke


Motivul pentru care am incercat doua cursuri de limba germana - drept optional - in Facultate; mai departe n-am ajuns. Poate, daca as fi stiut de dragostea si razboiul de acum, cu limba sarba, m-as fi incrancenat si pentru versurile lui Rilke.
Au ramas insa cuvinte pe care doar le privesc, nici macar indraznindu-le rostirea.
Am incercat sa ma apropii de sens, prin diverse motoare de traducere. Simt insa cum - necunoscand subtilitatile, semnificatiile sau vorbirea - incercarea de a patrunde versurile indirect, ma indeparteaza tot mai mult de Inteles. 
Imi recit, re-recit si ras-recit, asadar, versurile care mi-au declansat interesul, si pe care le-am intalnit demult, ca motto al unui capitol din Torente - Anne-Marie Desmarest, si continui sa-mi doresc sa aflu daca nu cumva traducerea este mai poezie decat poezia insesi:
"Cum pot sa-mi impiedic sufletul
Sa se uneasca cu al tau?"

13 February 2014

Nenascutii oameni de zapada

Nenascutii oameni de zapada ningand din albastru.
Nenascutii oameni de zapada striviti de pasul celor intru fiintare.
Nenascutii oameni de zapada amestecati in imensitati amorfe.
Nenascutii oameni de zapada deportati in taramuri de nicaieri.
Nenascutii oameni de zapada pierzandu-se intr-un altfel de albastru.

9 February 2014

Random Acts of Kindness

Cand ziua incepe prea trist si prea tarziu, si privesti din departare autobuzul lasand in urma statia in care inca nu ai ajuns, iar asteptarea devine inghetata si nelinistita, un necunoscut iti ofera o cafea "fara misto", pentru ca a gresit suma introdusa in masinarie si a primit prea multe; si o cafea si un gest minunat erau ceea ce trebuia ca sa insenineze privirea si gandurile, sa privesti oamenii si orasul si viata, sa-ti re-simti sufletul clocotind. Sa zambesti, si ziua sa se transforme in Bine.  (11 Ianuarie 2014)

8 February 2014

Ineffability

"The subject says that it defies expression, that no adequate report of its content can be given in words. It follows from this that its 'quality' must be directly experienced, it cannot be imparted or transferred to others." 
(William James – The Varieties of Religious Experience)

4 February 2014

"Am pierdut o batistuta"

Tot cautand o sosetica ratacita de perechea ei ca urmare a misterului - masina de spalat, si reconstituind traseul sosetelei buclucase de la masinarie la uscator, intrebandu-ma retoric si cu voce mirata "A vazut cineva o sosetica?", m-am pomenit fredonand in sine-mi un cantecel de copilarie:
"Am pierdut o batistuta/
Cine mi-o afla-o/
Eu il rog sa mi-o aduca/
Ca ma bate/cearta mama."

Nu am acordat niciodata atentie sensului; in copilarie il cantam doar pentru ca-mi placea deosebit constructia "cine mi-o afla-o" - deosebita de comunul "a gasi". Am avut insa un moment de 'sudden clarity clarence': desi verbele sunt la pers I sg, subiectul nu este cel al predicatului - persoana care recita, nici batistuta, nici intamplarea, ci gasitorul - cel care poate a gasit un obiect care nu este al lui, si l-a pastrat; este un cantecel care sugereaza ca insusirea unor lucruri care nu-ti apartin are efect (negativ) asupra persoanei careia ii apartin, si care le-a ratacit accidental.
Nu este deloc un cantecel inocent, cu rime pentru copii si cuvinte alese exclusiv dupa criteriul fonetic, nici un cantecel gen mica-publicitate, ci unul de responsabilizare si empatizare. Cu cat ma gandesc mai mult la el, cu ma uimesc mai mult intelepciunea versurilor si subtilitatile semnificatiei. Un cantec-invatatura, o bucata de "Cuore - inima de copil" in versuri...

30 January 2014

29 January 2014

Left brain = Right brain

 Pornind de la aceasta imagine - oldie but goldie,


dar si de la ultimele doua (si actuala) carti pe care le-am citit si care aprofundeaza un subiect fascinat legat de neurologie, mi-am petrecut dimineata rasfoind, si, desigur, facand teste care - chipurile? - determina partea a creierului dominanta.
Rezultatele m-au amuzat, si surprins-si-nu-prea, de-o potriva. Poate explica cumva esenta contrariilor care ma defineste.

Site-urile: aici - aici - si - aici.
Rezultatele, aici:



Versuri de iarna

Un catren si distihuri [ghazel (?)] de Serghei Esenin. Ultimul vers mi se repeta in ganduri din cand in cand indiferent de anotimp...

Scumpa mea, te-aseaza langa mine,
Ochi in ochi sa ne-atintim mai mult,
Vreau, sorbind privirile-ti blajine,  
Viscolul simtirii sa-l ascult.

*******
Poarta-n ochi seninul, poarta noaptea-n par,
Nu i-am spus iubitei niciun adevar.

M-a-ntrebat: "Afara viscolu-i buimac?
Sa-ncalzesc caminul, focul sa il fac?"

Am raspuns iubitei: "Azi prin vant si ger,
Cineva flori albe leapada din cer.

Poti asterne patul si sufla-n camin,  
Eu si fara tine sunt de viscol plin."

28 January 2014

Retorice IX

to discombobulate - to confuse or disconcert; upset; frustrate.
to discombobulate
discombobulation
discombobulated
discombobulating

 In ciuda sensului, imi pare un cuvant care nu poate fi luat in serios - or fi silabele, o fi rostirea, nu stiu; il asociez cu nasul rosu al unui clown. Poate este doar o perceptie exterioara, a cuiva neimplicat nativ in lexicul respectiv; desi am destule cuvinte neaose care-mi genereaza in privire o imagine umpic diferita (fata) de sensul lor.

27 January 2014

Vechi(turi)

Joe Fox: It wasn't... personal.
Kathleen Kelly: What is that supposed to mean? I am so sick of that. All that means is that it wasn't personal to you. But it was personal to me. It's *personal* to a lot of people. And what's so wrong with being personal, anyway?
Joe Fox: Uh, nothing.
Kathleen Kelly: Whatever else anything is, it ought to begin by being personal.

Un citat-draft de prin 2010 sau 11, pe care l-am gasit in istoricul blogului; nu mai stiu contextul, nici filmul, si  i-am pierdut insemnatatea de atunci, insa cred ca o pot banui - pluri-multi-perspectiva, relativitate, uman(itate).

26 January 2014

Il faut imaginer Sisyphe heureux

 Mi-l imaginez pe Camus deschizand fereastra camerei pentru a fuma. A doua tigara din ulima ora. Priveste prin ninsoare in vremuri mitologice, inconjurat de idei de contemporaneitate. Zapada a acoperit din nou pervazul abia dezalbit cu o tigara inainte. Isi cufunda mainile in zapada, indepartand-o cu miscari incete si haotice. Un gest zadarnic, dat fiind faptul ca la urmatoarea tigara, stratul de zapada se va fi reasezat; insa isi simte mainile si rasuflarea inghetate, iar fiinta dezmortita din gandurile care ii coplesiera mintea mai devreme, incercand sa astearna inteles hartiei nescrise. Se simte fizic, material, viu si traind, ca si cand contactul cu inghetul ninsorii il dezvaluie tot mai mult obiectivitatea propriei existente. Un gest inutil, insa plin de sens. Zambeste infrigurat, privind fulgii de nea si straturile care incep sa acopere, din nou, spatiul abia eliberat. Inchide temeinic fereastra, si se reaseaza la masa de scris: "Trebuie să ni-l închipuim pe Sisif fericit."

25 January 2014

Alternative

Pana tarziu in noapte cerul a fost un urias nor rozaliu - o masa amorfa de vata de zahar cu nuante de lumina apusului. Daca nu ar fi fost viscol, ar fi putut ninge cu fulgi de inghetata; asa, a nins doar cu fulgi inghetati...

pinterest.com

16 January 2014

la voce della neve che si scioglie in acqua pura

O melodie-text; cuvintele sunt in armonie cu fundalul sonor, cu sufletul, si sensurile. 
O melodie-reminder; nu-te-pierde-de-vise-iubire-sperante-entuziasm-viata-timp-culori-intelesuri.
O melodie-poezie; "la voce della neve che si scioglie in acqua pura"/ ”ci sono solo due giorni a cui io non penso mai Ieri e Domani.”


B.P.M. Beats per minutes, battiti al minuto, senza sosta…tieni il ritmo, la puntina scorre sulla traccia.. jungle 170bpm, techno 140bpm, house 120bpm.
Quello che preferisco sta tra i 60 e i 90, quello che devi fermarti ad ascoltare, quello che ti da il ritmo e ti fa girare la testa quando sale a 120.
Il battito su cui si basano tutti i battiti del mondo,il BPM del cuore, ascoltalo fratello, è la tua traccia personale…non smettere mai di ballarci sopra.
A volte stagli dietro, altre volte avanti, ma non smettere mai di sognare nuovi suoni e campionare nuovi beat,
nuovi rombi di motore da mixare con il Kaos che ti senti dentro.
Ridi fratello… FM 107.3 Radio Caos il tuo BPM!

Bisogna stare molto attenti a quello che ci circonda e a volte improvvisamente qualcosa zucchera la nostra giornata…
Questa che state per sentire non è una canzone è la voce della neve che si scioglie in acqua pura..
Fuori dalla mia finestra vedo solo macchine veloci, moto impazzite, scooter che si lasciano il traffico alle spalle, guardo e credo di aver imparato una piccola verità, che il mondo ti vuole rapido perché tu possa sempre arrivare in orario, ti vuole veloce per ricordare solo il rumore del tuo passaggio, e per questo che quando davvero ti accorgi che non stai andando da nessuna parte allora acceleri… allora acceleri…
FM 107.3 Radio Kaos vado a farmi vedere...

C’è un filo che lega cose apparentemente lontane alcuni lo chiamano coincidenza ma è un filo invisibile…
Beh la canzone che arriva per qualcuno di voi è un filo invisibile..

Revolution rock cantavano i Clash, la rivoluzione di un disco che gira al contrario diventa skretch… il rumore che diventa suono, il battito che diventa ritmo, forza fratellini spingete la vostra vita a tutta velocità e non smettete mai di fare rivoluzione…la luna diventa sole, la notte il giorno.. perchè dietro ogni persona se ne nasconde un’ altra forse più bella, forse più nuova…FORSE LA TUA! 
FM 107.3 Radio Kaos gira al contrario…

Ed era il mare più bello che avessi mai visto, fatto di milioni di cuori che battono insieme e saltano seguendo la puntina sul disco che io faccio girare…
Beh a volte il dio del disco insieme al dio delle luci e al dio della notte decidono di prenderci per mano e portarci su Marte..e la Terra è bellissima vista da quassù..
FM 107.3 Radio Caos in discesa libera su Marte ....
Sapete qual è la cosa a cui si dedicano più canzoni?..
Esatto fratellini l’ Amore bello, brutto, triste, allegro, forte, debole, sexy, casto, porno, violento, sognato, dimenticato, violato, antico, moderno,buffo…. FM 107.3 Radio Kaos love is all you need

Ho visto un graffito stamattina, una bella donna diceva:
”ci sono solo due giorni a cui io non penso mai IERI e DOMANI”…
FM 107.3 Radio Caos ho visto cose che voi umani non potreste nemmeno immaginare..

Teneteveli stretti i vostri pezzi di ricordi, vi capiterà di averne bisogno una notte senza luna, quando tutto vi sembrerà inutile e avrete la sensazione di essere davvero su questo pianeta ma per fortuna in una posizione privilegiata per guardare le stelle…
FM 107.3 Radio Caos su l’altro lato della luna..

Avete presente la maionese? si, la maionese quella nelle vaschette di fast food.. quella che spremi i tubi e viene fuori… Credo che non ci sia niente di più difficile da fare.. mettere insieme le uova,il limone,sale, l’olio…. Beh credetemi in confronto forse è più facile innamorarsi di qualcuno che non pensavi mai e poi mai che ti sarebbe piaciuto… Davvero la maionese è così può impazzire da un momento all’ altro.. un istante sembra perfetta, un istante dopo tutti gli ingredienti se ne stanno per i fatti loro. 
Ma se ci riuscite non c’è più niente che vi potrà fermare!
FM 107.3 Radio Caos a lezioni di cucina

Ecco, si si, proprio lì, adesso non toccarla più. lasciala stare così com’è. qsta è la tua stazione.
FM 107.3 Radio Caos E tutto il resto è rumonre bianco.

E tutto quello che devi fare è metterti le cuffie, sdraiarti per terra e ascoltare il cd della tua vita, traccia dopo traccia, nessuna è andata persa, tutte sono state vissute e tutte in un modo o nell’ altro servono ad andare avanti….non pentirti, non giudicarti sei quello che sei e non c’è niente di meglio al mondo.. Pause,rewind,play e ancora e ancora e ancora non spegnere mai il tuo campionatore, continua a registrare e a mettere insieme nuovi suoni per riempire il kaos che hai dentro e se ti scenderà una lacrima quando le ascolti...Beh non ti preoccupare è come una lacrima di un fan che ascolta la sua canzone preferita!!!

3 January 2014

superstitii si whitman

Ma consider foarte putin un om al superstitiilor - gen 'cum iti incepi primele zile din an, asa o vei tine tot anul'; insa, daca este sa fie, merg pe mana lui Pascal. Asadar, putina poezie - fara de context - la inceput de an (pentru ca mi-am petrecut ziua printre versurile lui, Walt Whitman).
Si daca nu va fi sa fie citita, macar imaginata sau simtita -- sa imi traiesc anul ca pe un poem - atat de intens, incat, cand voi pasi undeva, oriunde, cei din jur sa murmure: 'Prezenta ei a parfumat incaperea cu Poezie.'

pinterest.com

1 January 2014

La Mult Revelion!

De cele mai multe ori, cand ma aflu expusa unui eveniment care presupune urari, cuvintele uzuale par a fi ramas fara de Sens:

''La Multi Ani!" imi pare o urare abuziva;
"sanatate" - este ceva necesar, insa prozaic;
"bucurii"(le) - sunt situate undeva jos, ca intensitate, pe scala fericirii, in timp ce eu doresc Maximul;
''fericirea" insa, este un cuvant care sperie;
"Happy Birthday"/ "Happy New Year"/ "Joyeux anniversaire", in schimb, imi par foarte riguroase, si cam singurele (in afara de "Craciun fericit"), care amintesc omului de Fericire - chiar daca, in context, trecatoare. Astfel de urari, insa, in ciuda sensului sincer si frumos, par a epata.

Ieri insa, in timp ce il imparteam in gand in mini-cuvinte si sensuri, si jocuri de cuvinte si sensuri, m-a izbit semnificatia cuvantului "Revelion". Indiferent de istorie si etimologie, m-am hotarat sa-l privesc si sa-l alcatuiesc, paradoxal, din "Rêve/ Rêver" - vis/ a visa, si, in acelasi timp din "Réveil/ (se) Réveiller" - trezire, a se trezi -- ceea ce seara de revelion semnifica pentru mine, si ceea ce le doresc tuturor:

Promisiuni intru fericire, si vise si sperante care sa devina real, hotarari de a nu mai lasa sensurile sa se piarda, incrancenare si determinare, optimism si seninatate, energie, zambet, iubire, miracole si extaordinar, curajul de a infrunta teama de fericire si de a ramane fara vise de implinit, lupta cu Timpul... Totul!
Asadar La Mult Revelion - Trezirea la Vis si Sens!