31 July 2012

aMAZEme

Din seria evenimentelor culturale care se desfasoara in Londra paralel cu Olimpiada, pentru a marca existenta-i si a o sarbatori, ceea ce ma incanta, farmeca si fascineaza este ideea aMAZEme - un labirint din carti, in forma amprentelor lui Jorge Luis Borges. 

Sunt cucerita si ametita de aceasta idee - pe langa felul armonios in care se intersecteaza cu titurile operelor si a temelor predilecte lui, ''Labyrinths'' - numele sub care o bogata antologie-traducere de proza scurta a fost publicata in limba engleza, cititorul de Borges in engleza identificandu-l practic cu ideea de labirint, ceea ce aproape (ca) ma lesina de emotie este faptul ca, lasand la o parte felul meu de a mangaia paginile sau cuvintele pe care le citesc, Borges, devine cumva si mai personal, aproape de intim, palpabil; ce poate fi mai incantator decat posibilitatea de a te plimba fizic printre liniile amprentelor lui, asa cum iti plimbi imaginatia in Uqbar ori printre randurile scrierilor sale - ambele unice, apartindu-i lui si numai lui, si tot restul de simbolistica si analogii care se subinteleg?!
Urmele atingerii lui Borges sub forma de carti si randuri. De carti...
Mi-a făcut semn să mă apropii de el. Mîna lui s-a întins ca să-mi strîngă mîna. M-am ferit; îmi era frică să nu ne confundăm definitiv.

aMAZEme -- London 2012
Labyrinths -- J.L. Borges

1 albastru/ luna

Albastrul lunii este olimpic. Poate pentru ca ma entuziasmeaza din nou victoriile noastre, poate pentru ca am timp sa urmaresc competitiile, din nou, poate este Orasul, sau poate trecerea timpului care ma reapropie de copilarie; pe masura ce imi reamintesc detalii - pierdute voit sau nu - de demult, descopar ca pasiunile si visurile copilariei inca ma mai definesc si, ceea ce stiam deja si este evident, sunt ceea ce m-a creat.
Nu stiu daca "poate" separat sau impreuna, sau ce determina ce, sau daca.

sursa foto: http://blog.virtuemarttemplates.org

30 July 2012

Mini-madeleine

Printre atatea sporturi si transmisiuni in direct, am reusit sa urmaresc ieri integral aproape, evolutiile la gimnastica feminina: toate cele nush cate echipe, sub-grupe, rotatii samd. Nu stiu de ce am hotarat sa nu pierd nimic - poate nostalgia orasului, regrete, poate melancolia emotiilor copilariei cand spatarul de la canapea devenea un fel de barna, iar patul rampa de sarituri, si deveneam, pe rand, Lavinia Milosovici, Gina Gogean et comp. In fine.
La un moment dat, in timpul exercitiului la sol al uneia dintre concurente, chinezoaica cred, si fara legatura cu programul interpretat de ea, mi s-a parut ca acorduri din melodie ar aduce cu sunetele spadelor in duel. Brusc, pentru cateva momente, privirea mea a retrait intens imaginile legendare ale duelului pe gheata interpretat de Philippe Candeloro, la Nagano in 1998. Apoi totul s-a reintors la normal.
Ciudat cum gimastica si patinaj, o olimpiada de vara si una de iarna, orase si ani s-au intrepatruns in mintea mea, de la o micro-bucata de melodie.

28 July 2012

Frematari

Idei si idei si idei care imi freamata in minte, ca niste fulgi de zapada care plutesc continuu, in directii haotice, fara sa se depuna... zac intr-un fel de no man's land, intre reverie si somnolenta, si parca as face un om de zapada, daca nu mi s-ar topi inca din ganduri...