Retorice XII

Nu putem dormi decat pentru trecut si prezent - oboseala traita, si momentul efectiv somnului - un prezent in care somnul devine cumva atemporal.

Oricat ai zace in somn pentru viitor, cand somnul loveste, orice urma a sa din trecut se sterge...

Poate candva vom deveni un soi de camile, acumuland si eliberand treptat trezie...

Retorice XI

Tocmai am avut brusca revelatie cum ca expresia 'soare cu dinti' nu se refera la un zambet rece, ci la faptul ca Soarele isi arata dintii/ coltii - surasu-i si razele fiind mai degraba muscatoare, decat sclipitoare...

Retorice X

O postare mai veche mi-a inspirat cateva consideratiuni asupra expresiei 'pe de rost' - un text izvorat din rostire, din zicere si memorie, spre deosebire de cel scris, recitit de privire; una dintre putinele expresii riguroase ale limbii romane, care in privinta acestei locutiuni se deosebeste de poeticul 'by heart'/ 'par coeur' - caz in care textul se idenfica cu inima, astfel incat rostirea sa este dictata de suflet mai degraba, decat de memorie. 

Gandindu-ma la semnificatia lui 'rost' din 'a avea un rost' insa, atunci pare ca textul salasluieste in propriul sens si structura logica, facilitand procesul memorarii - ceea ce ar transforma expresia si intr-o apreciere a stilului scriitoricesc al autorului, sau constructia per se a cuvantului, pe langa indicarea practica a manierei de recitare; rostirea devine astfel generata de sens - elemente dealtfel mnemotehnice.

Retorice IX

to discombobulate - to confuse or disconcert; upset; frustrate.
to discombobulate
discombobulation
discombobulated
discombobulating

 In ciuda sensului, imi pare un cuvant care nu poate fi luat in serios - or fi silabele, o fi rostirea, nu stiu; il asociez cu nasul rosu al unui clown. Poate este doar o perceptie exterioara, a cuiva neimplicat nativ in lexicul respectiv; desi am destule cuvinte neaose care-mi genereaza in privire o imagine umpic diferita (fata) de sensul lor.

Retorice VIII

Si daca transcriu ca sa ma pierd de mine?

Sa devin un Pessoa, Boris, Pavic, Sorescu, Nichita - o identificare, o re-traire indirecta a scrisului, a scrierii, lipsita de ganduri si creare, un furt de identitate - degraba restituita...

Sau poate un mod de a-mi manifesta tanjirea tainica de a le fi fost cumva, aproape? Spirit, adiere, tencuiala camerei, cerneala, hartia, randurile; timp, spatiu...

* Le persone sono come le vetrate colorate: brillano e scintillano quando fuori c’è il sole, ma al calar delle tenebre viene rivelata la loro vera bellezza solo se è accesa una luce dall’interno.
(Fernando Pessoa -- Il libro del'Inquietudine)

* Dal mio quarto piano sopra l’infinito, nella plausibile intimità della sera che scende, alla finestra verso lo spuntare delle stelle, i miei sogni viaggiano in sintonia verso paesi sconosciuti, o immaginati o soltanto impossibili.

* Io non ho fatto altro che sognare. E’ stato questo, e solo questo, il senso della mia vita. Non ho mai avuto altra vera preoccupazione se non la mia vita interiore. I più grandi dolori della mia vita si attenuano quando, aprendo la finestra che dà dentro di me, posso dimenticare me stesso alla vista del suo movimento. Non ho mai preteso di essere nient’altro che un sognatore. Non ho mai prestato attenzione a chi mi ha detto di vivere. Sono sempre appartenuto a ciò che non sta dove mi trovo io, e a quello che non sono mai potuto essere. Tutto ciò che non è mio, per quanto infimo, è sempre stato poesia per me. Non ho mai amato nulla. Non ho mai desiderato niente se non quello che non potevo immaginare. Alla vita non ho mai chiesto altro che di passarmi accanto senza che la sentissi. Dall’amore ho preteso soltanto che non cessasse mai di essere un sogno distante. Nei miei stessi paesaggi interiori, irreali tutti, è stata sempre la lontananza ad attirarmi e gli acquedotti che svanivano – quasi nella distanza dei miei paesaggi sognati, avevano una dolcezza di sogno in relazione alle altre parti del paesaggio, una dolcezza che faceva in modo che li potessi amare.
(Fernando Pessoa -- Il libro del'Inquietudine)

Retorice XVII

Da... inca o explicatie pentru vanataile si zgarieturile mele...

xxx

Retorice XVI

Iar trece timpul paralizant de repede... sau poate nu e timpul, ci viata, sau tocmai desfasurarea banala si din ce in ce mai rapida a lucrurilor, care ajunge sa nu mai plictiseasca, ci sa atraga existenta intr-un fel de vartej neconstientizat de zile pe care odata pierdute, nu le mai poti recupera. De aici si uitarea, poate...



"Ô temps ! suspends ton vol, et vous, heures propices !
Suspendez votre cours :
Laissez-nous savourer les rapides délices
Des plus beaux de nos jours !"
(le lac -- lamartine)

Retorice XIV

Nu stiu de unde atata repulsie si plictis fata de yahoo messenger, in timp ce cu skype sau orice alta forma de comunicare rapida nu am nicio problema...
xxx

Retorice XIII

Daca reusesc sa termin Clopotul de sticla si sa-mi pastrez mintile si gandurile intacte, sunt prea tare!
Treizeci de pagini ramase...

xxx

Retorice XII

Daca ieri am citit Wittgenstein, transacriind citate si idei, se poate spune ca mi-am petrecut ziua de Craciun cu el?

xxx

Retorice XI

Oare daca m-as pierde de mine, de ratiune sau de amintiri, ar mai ramane in prezentul existentei macar unele afinitati ale lucrurilor pe care le-am iubit?

Sa iubesti mai presus de propria-ti viata sau dincolo de trecerea timpului, e nimic... sa iubesti mai presus de ideea de iubire, ori sa-ti amintesti o dragoste impotriva uitarii, este Totul!

Hipnotic...

*****

J't'aime plus fort que l'absence
Aussi loin que tu sois
J't'aime plus fort que le silence
Qui me reste de toi
[...]

J't'aime plus fort que la vie
Qui voudrait toute la place
J't'aime plus fort que l'oubli
Qui veut brouiller tes traces
Plus fort que cet enfer
Où je me débats sans toi
J'tiendrai bon le cœur, les nerfs
J'te lâcherai pas, j'y crois

J't'aime plus fort que ma raison
Et ces mille questions
J't'aime, j't'aimerai même sans retour
J't'aime plus fort que l'amour...

Retorice X

Cand toate sensurile isi pierd sensul, si tot ceea ce-ti ramane este doar sa respiri automat si inconstient, cum eviti sa te lasi sa mori putin?

Retorice IX

Cine as fi fara demonii mei? sau macar fara unii dintre ei?...

Retorice VIII

"Maslow a introdus categoria de metamotivatie, pt a desemna acea forma de motivatie intrinseca ce se situeaza deasupra starilor proprii de necesitate si propulseaza actiuni si comportamente centrate pe cauze cu semnificatie generala. In virtutea unei asemenea metamotivatii, se savarsesc marile fapte de caritate,in interesul comunitatii, fara a se astepta vreo recompensa."

(M. Golu - Fundamentele psihologiei)

... sa fie Maslow un psiho-Kant?

xxx

Retorice VII

Oare lumina din privirea celor sfinti sau puri devine mai albastra odata cu trecerea timpului?

Am zarit mai devreme, in treacat, un grup de maicute, si inca mai sufar de pe urma privirii lor. Daca sufletul mi-ar fi carne, acum as sangera...

Ma tem de privirea (foarte) copiilor, a (foarte) batranilor, si a unora dintre monahi.... ca si cum lumina lor ar putea patrunde intunericul din mine. Or mie imi place intunericul ; m`am obisnuit cu el si cu greutatea lui. Lumina ma zgarie...

(sursa foto: flickr.com)

Retorice VI

Doua verbe/ substantive mi-au atras atentia azi-noapte, prin curiozitatea de a descoperi motivele aparentei radacini comune:

a distr-uge/ distrugere; a distr-a/distractie

lat. destruere / distrahere

fr. détruire/ distraire

it. distuggere/ divertire (din lat.divertere)

sp. destruir/ divertir (din lat.divertere)

( fabulous lettering-caro wallis - flickr.com)

Se pare ca romana si franceza, probabil printr-un calc lexical, au atribuit lui ‘a distra’ si sensul de ‘distractie’, si cel de ‘distragere’, romana pastrand sau incluzand, si forma corect-etimologica ‘a distrage’.

Se mai pare ca in limba romana, ‘a distruge’ a venit pe filiera italiana (distruggere), in timp ce ‘a distra’, a fost preluat din franceza (distraire) ; de aici aparenta etimologie/ radacina comuna a celor doi tremeni (distruggere/ distraire).

Mi s-ar fi parut fascinat cum, prin evolutie fonetica sau imprumut, unele limbi sa fi pastrat paronimia (e/i), in timp ce altele sa fi transformat-o intr-o aparenta radacina comuna... intamplare, sau ‘un mod de a se crampona de fericire’ ?

Nici una, nici alta, pare-se.

Retorice V

Este balbaiala o stare de spirit? Poate fi spiritul, sufletul si toate sinonimele sale balbait?

Probabil balbaiala este efectul vizibil al unei emotii; asta cum este rositul, tremurul mainilor, sau lacrimile... si, la o adica, tremurul mainilor tot o balbaiala este - o repetitie a miscarii, asa cum balbaiala este o repetitie a silabelor/cuvintelor; numai ca nu deranjeaza estetic sau auditiv, si poate de aceea nu este privit ca un handicap...

xxx

Retorice IV

Daca "deja-vu" descrie ceva (aparent) vazut sau trait, cum exprimam ceva deja auzit/ascultat? Cum ar fi sa avem un astfel de cuvant/sintagma si pentru simtul tactil? :)

xxx

Retorice III

Jucătorii catalani vor purta într-un amical, contra lui Manchester City, un echipament confecţionat din material reciclat, iar vopseaua folosită la inscripţionare este pe bază de apă.

Echipamentul este de culoare albastră, iar pe piept va avea inscripţionat numele fundaţiei şi trei dungi în culorile acesteia, bleu, orange şi roşu. Tricourile sunt confecţionate din materiale reciclate, iar vopseaua folosită este pe bază de apă. Echipamentul, conceput special pentru ediţia a 44-a a trofeului Joan Gamper, va fi produs într-o serie limitată de 1.899 de bucăţi, fiecare putând fi achiziţionat la preţul de 120 de euro.

Proiectul iniţiat de club are ca scop promovarea sportului şi a educaţiei în rândul copiilor refugiaţi. (realitatea.net)

Barça astia parca ar fi maica Tereza ai fotbalului: nu au reclame pe tricouri (si inca de cand au inceput ei sa existe!) - doar sigla unicef, donatii peste donatii, acum echipament eco... maine-poimaine vezi ca incep promovarea transferurilor 'pe gratis'.

Pai unde ajungem?

xxx

Retorice II

Daca ‘non’ este ceva gen prefix sau particula negativa, atunci « şalant » ce inseamna ?