cuvinte

cuvinte-optimism

cuvinte-stare-de-spirit

cuvinte-soare

cuvinte-prêt-a-porter

in ganduri

in suflet

in rasuflare...

Da, mama, sunt beata

twitter.com

The term was coined in 1957 by H.L. Mencken, who said "There are people who read too much: the bibliobibuli". From the Greek "biblio", meaning books, and the Latin "bibulous", from "bibere" (to drink).

"There are people who read too much: bibliobibuli. I know some who are constantly drunk on books, as other men are drunk on whiskey or religion. They wander through this most diverting and stimulating of worlds in a haze, seeing nothing and hearing nothing". (wiktionary.org)

nostalgia zborului

Cel care a creat forma nostalgiei zborului - atat de prezenta in fiecare dintre noi - vis, poezie, nazuinta, melancolie, scriitura, speranta...

"În timpul copilăriei - am dormit în pat. În timpul adolescenţei – am aşteptat la uşă. În timpul maturităţii - am zburat înspre ceruri! Eu nu am căutat, în toată viaţa mea, decât esenţa zborului! 

Zborul - ce fericire!"

Reminder IX

"If there's a book that you want to read, but it hasn't been written yet, then you must write it." (toni morrison)

De ziua ta, mamico...

Dupa ''Am pierdut o batistuta'', consideratiunile asupra cantecelelor copilariei (ma) lovesc din nou. De aceasta data melodia copilariei, de fiecare 8 Martie - cu ''sudden clarity clarence''-ul ca versurile au caracter intrucatva axiologic: inima (cu toate etc.-urile sale) primeaza asupra materialului temporar, iar persoanei suprem-iubita daruiesti reflexiv - ''te'', adica...

Si totusi... multe femei prefera sa primeasca o floare decat suflet; si totusi... multi barbati prefera sa ofere o floare decat suflet ...

''De ziua ta, mamico,
In dar ti-am adus inima
si crede-ma, mamico,
Un dar mai frumos nu se putea.

Am vrut sa-ti culeg o floare,
Un mic ghiocel frumos,
Dar pana la urma moare
Si cui e de folos?''

Poezia non-sensului cu inteles

O poezie a non-sensului cu sens, un 'Asteptandu-l pe Godot' al sentimentelor, versificat, amestec sinestezic de sperante, imagini si parfumuri prezente si conditionate, o dihotomie a neintamplatului asteptat.

blogspot.com

Italo Calvino si sevrajul bibliofil

“In the shop window you have promptly identified the cover with the title you were looking for. Following this visual trail, you have forced your way through the shop past the thick barricade of Books You Haven't Read, which were frowning at you from the tables and shelves, trying to cow you. But you know you must never allow yourself to be awed, that among them there extend for acres and acres the Books You Needn't Read, the Books Made For Purposes Other Than Reading, Books Read Even Before You Open Them Since They Belong To The Category Of Books Read Before Being Written. And thus you pass the outer girdle of ramparts, but then you are attacked by the infantry of the Books That If You Had More Than One Life You Would Certainly Also Read But Unfortunately Your Days Are Numbered. With a rapid maneuver you bypass them and move into the phalanxes of the Books You Mean To Read But There Are Others You Must Read First, the Books Too Expensive Now And You'll Wait Till They're Remaindered, the Books ditto When They Come Out In Paperback, Books You Can Borrow From Somebody, Books That Everybody's Read So It's As If You Had Read Them, Too. Eluding these assaults, you come up beneath the towers of the fortress, where other troops are holding out:

the Books You've Been Planning To Read For Ages,
the Books You've Been Hunting For Years Without Success,
the Books Dealing With Something You're Working On At The Moment,
the Books You Want To Own So They'll Be Handy Just In Case,
the Books You Could Put Aside Maybe To Read This Summer,
the Books You Need To Go With Other Books On Your Shelves,
the Books That Fill You With Sudden, Inexplicable Curiosity, Not Easily Justified,
Now you have been able to reduce the countless embattled troops to an array that is, to be sure, very large but still calculable in a finite number; but this relative relief is then undermined by the ambush of the Books Read Long Ago Which It's Now Time To Reread and the Books You've Always Pretended To Have Read And Now It's Time To Sit Down And Really Read Them.” 

(Italo Calvino - If on a Winter's Night a Traveler)

*****

Aniversare Italo Calvino - omul care s-a insinuiat in sfantul pentagon (Boris - Milorad Pavic - Thomas Mann - Wittgenstein/ Borges - Marguerite Duras) si l-a transformat in hexa-.

 Si nici macar nu i-am aprofundat scriitura; stiu doar bucati de scrieri, citate, idei, structuri de roman. Insa de fiecare data cand ne intalnim, ii zambesc ca unei bucati din sufletul meu, iar el imi zambeste ca si cand ar fi ar fi traversat timpul ca sa il cunoasca.

Exact ca acum, cand imi citesc nebunia cartilor in cuvintele lui. De cate ori m-ai observat la targuri de carte, in biblioteci si librarii, Italo Calvino? Si de cate ori nu te-am vazut? De cate ori ti-am zambit? De cate ori mi-ai soptit in suflet sensuri neauzite? De cate ori mi-ai mangaiat gandurile? Si de cate ori ai fost Tu, cand credeam ca sunt Eu?

"A poet never rests; he's always working, even when he dreams"

 De ziua Cartilor si a lui Shakespeare, un interviu cu Borges, si fascinatia mea fara sfarsit pentru imaginile vii ale celor care au fost. Un interviu ca o formula magica - despre scris si scriitura, poet si poezie, si cuvinte si destin, in care fiecare sens este atat de atent asezat in fraza, incat privesc repetat 1:39 minute de perfectiune semantico-lingvistica.

Interviul - aici.

In addition to the beauty of his books, he left me this advice.
The task of art is to continuously transform what is happening to us, to transform all these things into symbols, into music, into something which can last in man's memory. That is our duty. If we don't fulfill it, we feel unhappy.
A writer or any artist has the sometimes joyful duty to transform all that into symbols. These symbols could be colors, forms or sounds. For a poet, the symbols are sounds and also words, fables, stories, poetry.
The work of a poet never ends. It has nothing to do with working hours. You are continuously receiving things from the external world. These must be transformed, and eventually will be transformed. This revelation can appear anytime.
A poet never rests. He's always working, even when he dreams. Besides, the life of a poet is a lonely one. You think you are alone, and as the years go by, if the stars are by your side, you may discover that you are at the center of a vast circle of invisible friends whom you will never get to know but who love you. And that is an immense award.

still got the blues

(S)He was my North, my South, my East and West,
My working week and my Sunday rest,
My noon, my midnight, my talk, my song,
I thought that love would last forever: I was wrong.

In context, sunt versuri de jale si dor. Insa eu le-am cunoscut, separat, ca un singur catren. Pana acum ceva vreme, erau versuri de dragoste sfarsita, iubire neimplinita, pierduta, parasita, nefericita etc. De curand, le citesc altfel - cu acea persoana in gand, care imi este reper si etalon, si punctele cardinale care definesc universul uman si profesional si ideea de echipa, care poarta intelepciune si raspusuri la orice intrebare - oricand, care ma entuziasmeaza si tempereaza cand am nevoie, care este sunetul ratiunii si melodia sufletului atunci cand sunt surda la vibratiile lor, al carei zambet aduce zambet, care m-a mai apropiat umpic de perfectiune, cu perfectiunea sa, pe care, desi deja pasim amandoua pe cai diferite, nu am de gand sa o pierd.

*****

Intreaga poezie - mai jos, pentru ca are cateva imagini si constructii de citit - de majoritatea ignorate in favoarea versurilor anterior-mentionate.

Stop all the clocks, cut off the telephone,
Prevent the dog from barking with a juicy bone.
Silence the pianos and with muffled drum
Bring out the coffin, let the mourners come.

Let aeroplanes circle moaning overhead
Scribbling on the sky the message He is Dead,
Put crépe bows round the white necks of the public doves,
Let the traffic policemen wear black cotton gloves.

He was my North, my South, my East and West,
My working week and my Sunday rest,
My noon, my midnight, my talk, my song,
I thought that love would last forever: I was wrong

The stars are not wanted now, put out every one;
Pack up the moon and dismantle the sun;
Pour away the ocean and sweep up the wood.
For nothing now can ever come to any good.

(Funeral Blues - W. H. Auden)

Her Words

Versuri simplute, precum o comedie romantica pe care o privesti pentru ca amuza, relaxeaza si mai smulge o lacrima de idealism.

pinterest.com

Reminder - III

pinterest.com

J'accuse!

De fiecare data cand intentionez sa folosesc expresia "j'accuse réception de" imi amintesc de articolul(-scrisoare) lui Zola privind ''afacerea Dreyfus"- istoricul situatiei si al nedreptatii, si numele si argumentele care ii invinovatesc pe toti cei implicati in ancheta. Un articol cat multe carti privind subiectul, scris cu ratiune si suflet deopotriva.

Articolul de citit aici, si incheierea, pe care la un moment dat o stiam pe de rost.

Je n'ai qu'une passion, celle de la lumière, au nom de l'humanité qui a tant souffert et qui a droit au bonheur. Ma protestation enflammée n'est que le cri de mon âme. Qu'on ose donc me traduire en cour d'assises et que l'enquête ait lieu au grand jour !

Reminder - II

Noesis

Ea devenise incetul cu incetul cuvant,
fuioare de suflet de vant,
delfin in ghearele sprancenelor mele,
piatra starnind in apa inele,
stea inlauntrul genunchiului meu,
cer inlauntrul umarului meu,
eu inlauntrul eului meu.
(nichita - semne 12)

Citesc si recitesc Nichita, si de fiecare data am impresia de intelegere tot mai aproape de Sens. 

In urma cu cativa ani era analiza de text, presupuneri si convingerea semnificatiei - insa versurile ramaneau mereu 'opera aperta' - in timp, isi asterneau cate un nou strat de interpretare la fiecare recitire. 

Acum insa, experimentez un fel de certitudine interioara, un soi de moment noetic, cu imagini mentale si un glas simultan parcurgerii vizuale a textului, care imi citeste sensurile ascunse in cuvinte. Ca si cum, dincolo de text, Eul meu poetic il aude pe al lui recitandu-i intelesuri...

Liebeslied - Rilke

Motivul pentru care am incercat doua cursuri de limba germana - drept optional - in Facultate; mai departe n-am ajuns. Poate, daca as fi stiut de dragostea si razboiul de acum, cu limba sarba, m-as fi incrancenat si pentru versurile lui Rilke.
Au ramas insa cuvinte pe care doar le privesc, nici macar indraznindu-le rostirea.

Am incercat sa ma apropii de sens, prin diverse motoare de traducere. Simt insa cum - necunoscand subtilitatile, semnificatiile sau vorbirea - incercarea de a patrunde versurile indirect, ma indeparteaza tot mai mult de Inteles. 

Imi recit, re-recit si ras-recit, asadar, versurile care mi-au declansat interesul, si pe care le-am intalnit demult, ca motto al unui capitol din Torente - Anne-Marie Desmarest, si continui sa-mi doresc sa aflu daca nu cumva traducerea este mai poezie decat poezia insesi:

"Cum pot sa-mi impiedic sufletul

Sa se uneasca cu al tau?"

Ineffability

"The subject says that it defies expression, that no adequate report of its content can be given in words. It follows from this that its 'quality' must be directly experienced, it cannot be imparted or transferred to others." 

(William James – The Varieties of Religious Experience)

Reminder - I

 

pinterest.com

Noduri dezlegandu-se

Ma intrebam acum cativa ani, cum se face de vocea lui Nichita se intalneste pe atatea inregistrari, insa cea a lui Marin Sorescu este de negasit; mi-ar fi placut sa-l ascult si pe Sorescu vorbind - pentru a-mi transforma imaginile, in Om.

Astazi, Radio Romania Cultural si-a deschis fonoteca eliberand cuvintele, gandurile si vocea lui - Asculta Vocea lui Marin Sorescu la RRC - aici. Mai vreau...

Am deci vocea lui Nichita (cu textul meu preferat dintre cele ascultate - aici), si vocea lui Boris (- aici), si acum si pe cea a lui Sorescu...

"Du-ma fericire-n sus, si izbeste-mi tampla de stele"...

Retorice VIII

Si daca transcriu ca sa ma pierd de mine?

Sa devin un Pessoa, Boris, Pavic, Sorescu, Nichita - o identificare, o re-traire indirecta a scrisului, a scrierii, lipsita de ganduri si creare, un furt de identitate - degraba restituita...

Sau poate un mod de a-mi manifesta tanjirea tainica de a le fi fost cumva, aproape? Spirit, adiere, tencuiala camerei, cerneala, hartia, randurile; timp, spatiu...

* Le persone sono come le vetrate colorate: brillano e scintillano quando fuori c’è il sole, ma al calar delle tenebre viene rivelata la loro vera bellezza solo se è accesa una luce dall’interno.
(Fernando Pessoa -- Il libro del'Inquietudine)

* Dal mio quarto piano sopra l’infinito, nella plausibile intimità della sera che scende, alla finestra verso lo spuntare delle stelle, i miei sogni viaggiano in sintonia verso paesi sconosciuti, o immaginati o soltanto impossibili.

* Io non ho fatto altro che sognare. E’ stato questo, e solo questo, il senso della mia vita. Non ho mai avuto altra vera preoccupazione se non la mia vita interiore. I più grandi dolori della mia vita si attenuano quando, aprendo la finestra che dà dentro di me, posso dimenticare me stesso alla vista del suo movimento. Non ho mai preteso di essere nient’altro che un sognatore. Non ho mai prestato attenzione a chi mi ha detto di vivere. Sono sempre appartenuto a ciò che non sta dove mi trovo io, e a quello che non sono mai potuto essere. Tutto ciò che non è mio, per quanto infimo, è sempre stato poesia per me. Non ho mai amato nulla. Non ho mai desiderato niente se non quello che non potevo immaginare. Alla vita non ho mai chiesto altro che di passarmi accanto senza che la sentissi. Dall’amore ho preteso soltanto che non cessasse mai di essere un sogno distante. Nei miei stessi paesaggi interiori, irreali tutti, è stata sempre la lontananza ad attirarmi e gli acquedotti che svanivano – quasi nella distanza dei miei paesaggi sognati, avevano una dolcezza di sogno in relazione alle altre parti del paesaggio, una dolcezza che faceva in modo che li potessi amare.
(Fernando Pessoa -- Il libro del'Inquietudine)

Iubire - Nichita Stanescu

M-am intrebat pentru moment de ce, la inceput de an, tind sa folosesc cuvintele altora; apoi am inteles ca nu exprim sensuri, ci doar apreciere si admiratie pentru versuri si... albastru: