28 October 2010

muzicale

Din cand in cand intalnesti o melodie alaturi de care simti ca ai putea muta munti si realiza imposibilul; un vers, acorduri, un sentiment care o scoate din banalul pe care i-l recunosti, si i-l accepti, pt ca nu totul trebuie sa fie perfect, si unele melodii te invata cedarea si compromisul....

You look at me it's like you hit me with lightning...


elle goulding -- starry eyed



xxx

4 comments:

  1. Mie îmi plac muzicienii stradali.

    Muzica live e muzica autentică, iar muzica în stradă - pe care oamenii o cântă oamenilor şi universului - e cea mai "live" :)

    Întotdeauna îmi rup un leu din buzunar când trec pe lângă tipul cu chitara ( şi vocea ) din stradă. Dacă n-ar fi el, totul ar fi de o mie de ori mai trist.

    ReplyDelete
  2. Trebuie ca traiesti intr-un oras foarte romantic.

    Ultima oara cand am auzit muzica in jur, au fost niste manele, in autobuz; de aceea si port muzica mea cu mine. In metroul inspre preciziei mai canta, demult, un acordeonist ; imi pregateam banii din timp, si speram sa cante ‘sous le ciel de paris’ - pt o melodie si inca putin, traiam o alta realitate.

    Intr-adevar muzica 'live' este cea vie, care vietuieste in momentul concomitent rostirii si contopirii cu auzul; moment irepetabil, poate printr-o inflexiune a vocii, un acord, un vers, o idee.

    Acum ca ai adus vorba despre "muzica in strada", gandurile curg...

    ReplyDelete
  3. Din multe puncte de vedere oraşul meu e mai degrabă filistin decât romantic.
    Totuşi supravieţuieşte şi pe străzile de aici un chitarist, unul singur. Alaltăieri era cu Mondial, azi cu Pasărea Colibri...:)

    ReplyDelete
  4. Imi devine tot mai drag orasul tau - oricare ar fi el, si muzicianul de pe strazile sale :)

    Daca vei auzi vreodata "conexiuni - tu","pasarea colibri - daca ai ghici" sau "fara petale - doru stanculescu" cand vei trece pe langa el, rupe-ti te rog un leu din buzunar si pt mine; am sa ma revansez vreodata, cumva, sper.

    ReplyDelete