1 albastru/ luna

...sau despre nebunie.

De cateva zile imi este un dor de Londra, incat imi vine sa plang. Si tot de curand am revazut alegria - cirque du soleil. Si mi-am amintit ca i-as fi putut vedea in Budapesta, in decembrie, daca nu m-as fi temut de vreme si de distanta. Apoi mi-am amintit si ca as fi vrut sa vad nigel kennedy & nouvelle vague in noiembrie, la royal albert hall; ar fi trecut o saptamana de cand era planuita intoarcerea.

Poate asa se explica nebunia de vineri, foarte de dimineatza, cand luna era acoperita inca de ceata, si cand am vazut ca cirque du soleil are spectacol la royal albert hall. Cu mainile tremurande, si cu ratiunea intunecata de nebunie, am cautat o posibila data pentru spectacol, apoi am incadrat-o in ofertele de zbor de la wizz, am verificat si cazarea, si cand suma rezultata echivala vreo trei drumuri la vreun super-hyper-market, si am primit acordul companioanei mele de calatorii, am confirmat. Totul.




Acum zambesc stupid, asa cum zambesc mereu cand renunt la comportamentele mele de siguranta; si incerc sa-mi explic unde s-au dus toate gandurile despre cat de nesigure sunt zborurile, iarna, in ianuarie, despre inevitabilele finante, despre posibila sesiune. Stiu insa ca sunt in stare de orice sacrificiu pt ceea ce iubesc... si imi pare inca un vis ca in doua luni si cinci zile am sa (re)vad Londra, si Cirque du Soleil...

xxx