Am cautat in zadar cuvinte pentru a exprima tot binele pe care il doresc celor dragi, intr-un fel care sa fie Eu; m-am simtit ca o persoana impresurata de idei, dar care nu poate articula cuvintele care o sufoca.
Apoi mi-am amintit ca deseori dorim si daruim celor dragi ceea ce cautam (pentru) noi - poate ca un strigat de ajutor -- or eu nu stiam ce-mi doresc pt mine, pentru a putea dori celorlalti.
Fiecare zi de Intai este semnul unui alt inceput, iar un nou An imi aduce mereu promisiuni, vise, si bine. Si privirea nostalgica spre ceea ce a fost: Londra si Venetia, Caro Emerald si les Elephants bizarres, the Moood, si Wittgenstein mai intens ca niciodata, examene, studii, si scrieri deosebite, schimbari si sentimente nestiute, dar mai ales Oameni. Au fost oameni care au adus curcubeu, lumina si zambet, emotii, priviri noi si sensuri, si oameni care au adus ploaie si furtuna, care mi-au transformat sentimentele in disperare, nori si incruntare, si i-am acceptat, sperand mereu ca vor aduce soarele, stelele si luna, dar nu au facut-o.
M-am regasit si descoperit, dar m-am si pierdut de mine, pana cand nu m-am mai reunoscut.
Asadar, pentru zilele care vin, am decis sa ma inconjor numai de Zambet, de fiinte care lumineaza sufletul, care stiu sa alunge furtuni, de cei care daca sunt urmariti de nori, accepta lumina soarelui meu, protejandu-ne pe amandoi de ploaie si de vant.
Ma voi inconjura de Extraordinar si memorabil, dincolo de banalitatea fiecarui gest, sau a rutinei inevitabile. De muzica, poezie si fascinatie.
Si cuvintele au inceput sa curga: "La Multi Ani! sa va incepeti fiecare zi a noului an cu zambetul care anunta extraordinarul si sa o incheiati cu surasul implinitului si al implinirii..."
Foarte frumos spus! Mi-a placut mult... ;)
ReplyDelete