O noapte si (deja) jumatate de dimineatza de nesomn, cu primul sezon din Downton Abbey; in toata istoria mea de seriale vizionate pe nerasuflate, nu mi s-a intamplat sa intalnesc o serie care sa ma cucereasca si careia sa-i devin prizonier; mi s-a intamplat acum. Inainte epuizam episoade si seriale mai mult din ambitia pariurilor contra somnului; in aceste ore, insa... nu imi amintesc de mine... imi amintesc de franturi de mine, si de camera mea, si de tigari fumate care coincid cu finalul unui episod, si inceputul urmatorului; prizonier voluntar in vremuri de demult, devenite apropiate.
Ma amintesc rasfoind ziarul care anunta scufundarea Titanicului, plimbandu-ma pe domeniul Downton, militand pentru drepturile femeilor, intreband de ce electricitate sau pledand pentru ea, razand sau plangand prosteste, ingrijorandu-ma sau indragostindu-ma, cerand ceaiul sau servindu-l, privind telefonul cu mirare si speriindu-ma de sunetul lui, planuind viitorul cu optimism ori privind-l cu ingrijorare, si nu ma pot uita primind vestea cum ca suntem in razboi cu Germania. Ladyship, Lordship, heir, heiress, Lay, ladymaid, housemaid, footboy, valet - ma amintesc ca fiind fiecare personaj in parte, si toate in acelasi timp (cu exceptia celor doua persoaje si jumatate malefice si negative, de nesuportat).
Acum, ca sunt eu din nou, ma lupt cu tentatia reintoarcerii in Acasa din ultimele opt-noua ore, impreuna cu un nou sezon; si trebuie sa dorm; doar pentru ca trebuie; pentru inca o zi de muncutz cu entuziasm.
Si sentimentul de a resimti istoria aproape... sau nu istoria, cat emotia istoriei... vietuirea vie istoriei, transformarea ei intr-un soi de prezent - prezentul de atunci. Ceea ce m-a fascinat si legat in adolescenta de cartea lui Remarque, si romanele lui Sven Hassel.
Si am presimtit cat de mult o sa-mi placa inca de la una dintre replicile de inceput; si o scena:
"-- I thought it was supposed to be unsinkable.
-- Every mountain is unclimbable until someone climbs it.
So every ship is unsinkable until it sinks."
What is a week-end?
No comments:
Post a Comment