Cu sapte ani mai tanar

Ați pune în fața cititorilor posibili câteva rânduri scrise acum șapte ani? Da, e un fel de ”leapșă”; deocamdată mă adresez celor doi cititori știuți, bleu_ineffable și Gabriel. Și altora, dacă vor.

Acum sapte ani ma zbateam intr-o stare de furtuna si deriva. Cred ca am ceva schite de proza scurta, niste poezii si inceputuri de povestiri prin cateva caiete ratacite prin casa. De-obicei nu pot scrie direct pe pagina electronica - trebuie sa fie pe hartie, ca o amprenta fizica a caligrafiei mele. Ce am gasit este un fel de gazel pe care l-am mai postat cu ocazia versurilor mele preferate din Rilke - versuri de acum vreo sapte ani, plus-minus unul sau doi, din perioada adolescentin-romantica a scriiturii mele. 

Cu ocazia acestei provocari, am descoperit ca am trecut cumva, cultural-cronologic (- raportat la dimeniunea temporara a existentei mele, desigur), prin toate etapele curentelor literar-artistice: antichitatea - cu descoperiri, intrebari filosofice deitati si deus ex machina, perioada de uomo universale - aviditatea faustica pe care inca o mai traiesc, un fel de baroc - cu exagerari poetice si pompoase, etapa romantica - cu nuvele, reverii si imaginea lui Byron, Eminescu si Chopin pe usa; am sarit peste realism - cu care prea m-am intalnit zilnic in real, si am ajuns la supra-realism si modernism -- perioada unei noi exprimari, necautate, cel mai probabil rezultatul, chintesenta sau amalgamul lecturilor si scrierilor anterioare - sau Eu, de acum.

Am mai descoperit in mine si un soi de pseudo-amnezie Korsakoff - prin faptul ca nu-mi amintesc - sau imi amintesc vag - ani din ceea ce am trait; am constiinta existentei lor, a trecerii lor, insa, pentru a-mi aminti de ceea ce eram acum sapte ani, a trebuit sa ma raportez la datele din C.V.  Poate o fi felul meu de a nega Timpul... 

Poezia:

impotriva a tot ce`a scris fortuna,
destinele ni s`au indragostit
iar tu, carmaci care iubesti furtuna
de portul existentei noastre te`ai lovit

si coborat in marea buzei mele
cuvinte`ai ancorat nepasator
si`a lor cadere, lanturile grele
au strivit in mine`al visurilor zbor

si sensul meu inca`i legat de tine
si vorba mea prin gura ta ascult

si viata ta curge inca prin mine
si cand saruti prin gura mea saruti