Poate nu este luna iulie vinovata, jumatate din an trecut, ghemul de teama si timp pierdut adunate in stomac de la ultima scriere... poate este prima zi de luna - prima zi a ceva care trebuie incarcat cu semnificatia unui inceput mereu amanat, cu planuri, sperante, determinare... cu idealul plasat deasupra confortului si obisnuintei...
Nu vreau ca Iulie sa ma surprinda, eu plutind in asteptare si pasivitate; imi doresc ca Iulie sa fie surprins de mine - 31 de zile pe care sa le panicheze trecerea timpului si ne-viata mai mult decat pe mine...
Zile cu schimarea dupa care tanjesc de deja prea multa vreme - schimbare care ar trebui sa se insinueze in viata mea, precum banalul...
No comments:
Post a Comment