25 June 2008

Din "Spuma zilelor"

Desi tot nu exista destule sensuri pentru a scrie despre Boris Vian, poate cateva citate pot ilustra, macar partial, universul atat de magic-vizual, parfumat-animat, ireal si sinestezic din "Spuma zilelor"...

* ... cele cîteva pagini demonstrative de mai jos îsi trag toata forta din faptul ca povestea e în întregime adevarata, de vreme ce am nascocit-o de la un cap la celalalt. Realizarea ei materiala propriu-zisa consta în esenta dintr-o proiectare a realitatii, prin atmosfera piezisa si fierbinte, pe un plan referential, neuniform ondulat si p'rezentînd distorsiuni. E, dupa cum se vede, un procedeu prin excelenta avuabil.


* Goli baia dînd o gaura în fundul cazii. Pardoseala baii, cu dale de gresie ceramica de un galben deschis, era în panta si îndrepta apa spre un orificiu sub care se afla chiar biroul locatarului de la etajul de jos. Nu de mult, acesta, fara a-l înstiinta pe Colin, îsi mutase biroul în alt loc. Acum, apa curgea pe dulapul de provizii.


* Atîrna prosopul de rastel, puse presul de baie pe marginea cazii si presara peste el un strat bun de sare pentru a-l sili sa dea afara toata apa. Presul începu sa lase bale si sa faca ciorchini din basicute de sapun.


* — As vrea sa ma-ndragostesc, spuse Colin. Ai vrea sa te-ndragostesti. Ar vrea idem (sa se-ndragosteasca). Am vrea, ati vrea sa va-ndragostiti. Si ei ar vrea sa fie îndragostiti...îsi înnoda cravata în fata oglinzii din baie.


* Usa de la intrare se închise în urma lui cu zgomotul unui sarut pe-un umar gol.


* Mergeau, apucînd-o pe primul trotuar iesit în cale. Un nouras trandafiriu cobora din vazduh si se apropia de ei.

— Vin! propuse el.

— Vino, spuse Colin.

Si norul îi învalui. înauntru era cald si mirosea a zahar cu scortisoara.

— Nu ne mai vede nimeni! spuse Colin... Dar noi îi vedem!...

— E cam transparent, spuse Chloe. Fii cu bagare de seama.

— Nu-i nimic. E mai placut totusi, spuse Colin. Ce vrei sa facem?

— Sa ne plimbam, atît... Te plictiseste?


* Colin se simtea cuprins de rusine la gîndul ca e asa de bogat

— Asculta, Chick, spuse el, vrei o parte din banii mei? Alise îl privi pe Colin cu duiosie. Era atît de bun, încît în vinele de la mîini i se zarea palpitul gîndurilor albastre si mov.


* Era ceva eterat în cîntecul lui Johnny Hodges, ceva inexplicabil si desavîrsit de senzual. Senzualitatea în stare pura, desprinsa de trup.

Colturile camerei se modificau si se rotunjeau sub înrîurirea muzicii. Colin si Chloe se odihneau acum în centrul unei sfere.

— Ce-a fost? întreba Chloe.

— The Mood to be Wooed, raspunse Colin.


* Pişca zdravan de vîrf o raza de soare care se pregatea sa atinga un ochi al Chloei. Raza se contracta domol si porni sa se plimbe pe mobilele din camera.


* Iesira. Cerul albastru-verzui atîrna pîna aproape de caldarîm si pe jos pete mari albe însemnau locurile unde se zdrobisera nori.

— A fost furtuna, spuse antichitarul.


*******


*
Le plus clair de mon temps, je le passe à l'obscurcir, parce que la lumière me gêne.

* Les oiseaux sont responsables de trois au moins des grandes malédictions qui pèsent sur l'homme. Ils lui ont donné le désir de grimper aux arbres, celui de voler, celui de chanter...


* Quand on ne sait rien, on peut tout de même trouver des choses, avec de l'imagination.


* Une sortie, c'est une entrée que l'on prend dans l'autre sens.


* On ne comprend pas une oeuvre, on comprend l'homme qui l'a faite.


* L'histoire est entièrement vraie puisque je l'ai imaginée d'un bout à l'autre.


* Je me demande si je ne suis pas en train de jouer avec les mots. Et si les mots étaient faits pour ça ?

(Boris Vian) - 24. 06.2008


23 June 2008

Jazz Me Blues -- Boris Vian


Boris Vian

10 martie 1920 -- 23 iunie 1959


(l'ecume des jours -- manuscris)


Nu pot să scriu decât despre tine,
Cu mâna ta. Este un fel de-a te pastra

Inaintea ochilor...
(marin sorescu)


si totusi...ce spui cand cuvintele nu au destul sens sa te exprime?


22 June 2008

bookfest 2008 - achizitii

Au trecut deja doua saptamani de la ultima zi de bookfest... achizitiile acestei editii, pe zile:

Vineri, 6 iunie 2008

yasunari kawabata –
tara zapezilor (humanitas)
henry james -- the portrait of a lady
(la spiga languages)
marguerite duras – moderato cantabile
(cartier)
henri brunel – haiku intelepciune sau nebunie ?


Sambata, 7 iunie 2008
boris vian – je voidrais pas crever/ n`as prea vrea ca s-o mierlesc
(paralela 45)
boris vian – moarte pocitanilor
(humanitas)

boris vian – cronici romantate (univers)
paulo coelho – enigma/agenda (humanitas)


Boris Vian si Marguerite Duras au fost "bucuriile" acestei editii, asa cum in trecut a fost "Insuportabila usuratate..." a lui Kundera sau "Incest" a lui Anais Nin...

15 June 2008

"Citesc monstruos si browsez enorm"

Tot cautand ceva de asasinat inca o noapte de nesomn, am nimerit la tv peste o emisiune moderata de catre Delia Budeanu - "oamenii timpului nostru"; invitate: Denisa Comanescu si Simona Kessler - altfel spus, acum - directorul general al editurii Humanitas fiction si respectiv, primul agent literar de la noi; evident, motivul pentru care am zabovit la emisiune, pana sa descopar invitatele, a fost vocea. Delia Budeanu inca mai are acea inflexiune a vocii tipica unei perioade de demult, alura si frumusetea de crainic tv, si chiar si intrebarile aproape de lirism ce caracterizau majoritatea interviurilor din acea perioada - toate explicabile dealtfel, dupa atatia ani de televiziune.
Asadar, pe langa faptul ca mi-a pierdut speranta de a mai adormi, emisiunea mi-a retrezit si interesul pentru cea responsabila de titlurile din colectia "Raftul Denisei"... prin urmare am browsat infim, si am descoperit cateva interviuri din perioada Polirom. Din acele articole, cateva bucati care mi-au placut:

"Creierul meu excitat e o cursa de soareci."
"In catuse magnetice mi-a prins rasuflarea."

"Vino tu, Sisif, sa facem schimbul pret de un vers."

Asa suna versurile poetei Denisa Comanescu, ce-o caracterizeaza in viata ei de editor al Bibliotecii Polirom.

Cum poate o poetesa sa umble asa usor prin literatura universala?
In loc sa-ti tin o polologhie despre lectura ca modus vivendi, ti-l citez pe Borges: "Sa se laude altii cu paginile pe care le-au scris; / eu ma mindresc cu cele pe care le-am citit" (volumul "Poezii - Un cititor").


Fa-ti biografia din titluri de carti editate la Polirom.
Iata din citeva titluri, dintre cele peste 350 publicate in colectia "Biblioteca Polirom" si in seriile de autori straini pe care le coordonez din 2001: "De veghe in lanul de secara", "Ramasitele zilei", "O dragoste", "Sub vulcan", "Se face tot mai tirziu", "Frumosii invinsi", "Evadari din iubire", "Pe drum", "Fara speranta", "Pamintul de sub talpile ei", "Sfirsitul unei iubiri", "Pata umana", "Ispasire", "Factotum", "Ada sau ardoarea", "Sufocare", "Corectii", "Mingiieri straine", "Eseu despre orbire", "Femeia care astepta", "Pianista", "Fructele pasiunii", "Taci, te rog!", "Marea aspiratie", "Lumina de august", "Cartea iluziilor", "Orbirea", "Middlesex".


12 June 2008

nothing in my way – keane

64 de playeri, 270 de minute de aceeasi melodie, neintrerupt, continuu si neincetat intr-o noapte de nesomn...si nici macar nu stiu de ce... poate insomnia, poate sentimentul de melodie ce intruchipeaza Sunetul in tacere, poate pentru cum suna “lovers“ sau pianul, sau ”when I know that you're hurt inside”, ”when you wanna die, when you're hurt inside” sau doar “hurt inside”…si ciudat, nu simteam niciun fel de nefericire pana sa ascult melodia…


And why'd you say

It's just another day, nothing in my way

I don't wanna go, I don't wanna stay

So there's nothing left to say


(melodia de ascultat pe youtube, in titlu)


9 June 2008

somn afixat




...asomn...ansomn...isomn...
...
insomn...nesomn...nonsomn...
antesomn...antesomn...antesomn...









6 June 2008

De demult citite IV - bookfest 2007

Pentru ca tot am pomenit de achizitiile de la Bookfest 2007, prezentarile pe scurt despre cartile respective la momentul citirii lor...

despre farmecul lucrurilor plictisitoare (alain de botton) - asteptam mai mult de la aceasta carte. Asteptam o alta perspectiva asupra cotidianului si asteptam o alta abordare in ceea ce priveste stilul. Volumul se remarca doar prin o analiza personala asupra operelor lui Edward Hopper raportate la gesturile banale ale fiecarei zi, cateva pasaje aforisitice reusite si, fapt care nu apartine autorului, o foarte reusita adaptare a titlului (in original - On seeing and noticing).

parfumul (patrick suskind) - este singura carte care m-a facut sa-mi doresc disperat sa pot amusina cuvintele si imaginile, sau descrisul. Imi pare imposibil sa nu iesi schimbat dupa trecerea prin acesta carte. Are elemente comune cu Hotii de frumusete a lui Bruckner - ambele tratand acelasi subiect (eternizarea frumusetii prin posedarea esentei sale - parfumul trupului intr-un caz, respiratia in celalat) si ambele cu un final-soc -- mult, mult mai dramatic in romanul lui Suskind.
Dat fiind faptul ca am citit acest volum in paralel cu varianta frantuzeasca, ar fi nedrept sa nu remarc traducerea exceptionala din germana realizata de Grete Tartler - absolut deosebita, comparativ.

catafazii (ion duna) - sau variatiuni pe o tema data as spune; insa nu variatiuni repetitive; fiecare reluare de imagine, tema sau constructie semantica aduce un sens nou si o alta profunzime poeziei respective. Prefer totusi primul volum al poetului, Trenul de treiesiunu februarie
(3 iulie 2007)



Va recomand Flori pentru Algernon - Daniel Keyes -- este o carte care consuma psihic, nu prin greutate (cum este de exemplu Crima si pedeapsa), ci prin faptul ca solicita maximul de empatie si sensibiliate de care cred ca este capabil un om; sfarsitul este trist intr-un mod previzibil (ma asteptam sa se incheie naspa, dar nici chiar asa) si poate tocmai de-asta foarte reusit.

Povestea pe scurt: Charlie Gordon este un tanar intarziat, caruia i se ofera sansa de "a deveni destept" printr`o operatie pe creier, experimentata inainte doar pe un soricel - el este Algernon. Charlie accepta, si in scurt timp devine superlativul lui genial
sau (altfel spus si la fel de fortat) peste masura de genial. Observa insa ca starea sa intelectuala este similara cu evolutia lui Algernon. Cand descopera ca acesta incepe sa dea semne de regresie intelectuala accentuata, intelege ca nu mai are mult...
(25 iulie 2007)



4 June 2008

Bookfest 2008

De astazi incepand, 5 (cinci) zile de Bookfest...rabdare si tutun este tot ce trebuie; si ceva bani; cum pentru primele doua vorba vine, se pare ca ultimul devine esential; desigur, este permis sa te plimbi ca la muzeu prin "salonul cartii din bucuresti", ba mai mult, aici poti atinge si "exponatele"... singura problema ar fi momentul intrarii: pentru mine este momentul in care uit de orice imparteala a bugetului alocat, timp sau eventuale planuri; pe masura ce inaintez printre standuri, incep sa se creeze in minte tot felul de legaturi, amintiri, calcule si argumente pentru care as cumpara cate o carte declansatoare a conexiunilor respective. Inutil sa intocmesc vreo listuta sau ceva care sa semene cu ideea de organizare...
Intr-un final, sunt carti care ma vor convinge, carti pentru care voi fi sacrificat alte carti - mereu cu speranta catre sinea-mi ca vor fi "razbunate"...



Achizitiile bookfest 2007 - aproape asa cum au fost ele redate la momentul respectiv pe unul dintre forumurile pe unde mai activez :

*Maestrul si Margareta cu doar 16 lei, necartonata, de la Cartier - pt ca de fiecare data cand am citit-o, era fie de la biblioteca, fie a vreunei cunostinte

*Larousse - Dictionnaire de Francais - 10 lei - ceea ce aveam eu era un larousse de poche micut si necuprinzator

*Teodor Duna -- Catafazii-ed. Vinea -- al doilea volum de poezii al autorului, recompensat cu premiul national de poezie mihai eminescu pt debut in 2003

* o gramatica lb engleze de la booklet, pt ca e micuta si "portabila", deci posibil utila

* un poster cu Marin Sorescu

* Tales from Shakespeare - de fratii Lamb -- o mai am in doua exemplare, dar era cu CD si n-am rezistat - si mai era si pretul - doar 10 lei

* de la Polirom un singur volum pt ca aproape epuizasem resursele alocate si pt ca humanitasul fusese chiar inainte: Albastru nemerginit, aproape transparent -- Ryu Murakami -- pt ca am o slabiciune pt albastrul inefabil

* si de la Humanitas, o carte recomandata de o persoana draga mie, in ale carei gusturi literare am foarte mare incredere: Flori pt Algernon -- Daniel Keyes

* tot din colectia Cartea de pe noptiera: Parfumul - Patrick Suskind - am vrut-o inca de la gaudeamus 2006

* si in sfarsit, din aceasi colectie, o serie de eseuri - Alain de Botton - Despre farmecul lucrurilor plictisitoare - pt ca-mi placea cum suna dinainte de-a-mi fi recomandata.


30 May 2008

Poeme nescrise



Mi-e dor să pot
să nu-mi mai fie
dor de tine...

(nichita stanescu -- inapoierea cheii)


25 May 2008

Arta infinitului

Constantin Brancusi lucrand
la Coloana infinitului
(wikipedia.org)


ma fascineaza imaginile astea vii ale Oamenilor cu majuscula...

poza nu este decat fie o expresie de convenienta, fie un moment oprit din miscare - nu vei stii niciodata cum se va schimba chipul in urmatoarea secunda, sau cum se sfarseste gestul; dar aceste imagini miscatoare... sentimentul din privire, trupul, gesturile, nelinistea mainilor sau dimpotriva, sunetele de fundal,
si mai ales glasul, inflexiunea vocii, interpretarea, accentul pe cuvinte, cuvintele insele -- toate il transforma pe Om in om...


Gând 6 -- Nichita Stanescu

"Singurele lucruri reale, singurele lucruri pe care le
ducem cu noi până la urmă sunt propriile noastre
sentimente, dragostele noastre, patemile noastre,
urile şi adversităţile noastre. Mă-ntreb: noi, la
capătul vieţii noastre, ce-am lăsa în afară?
Bănuiesc că putem lăsa nişte sentimente. Mai
puţin de ură, întrucâtva de patemi dar... de
dragoste mai ales."

... brusc poza din manuale, din albume sau de pe site-uri se transforma in traire; cel ce era scrieri, sculpturi, compozitii, descoperiri sau doar cuvinte intr-o biografie, devine deodata mai aproape, mai om, mai uman... in imensul egoism al fiintei mele, intr-un fel sau altul, il coboara pe el la banalul meu, extragandu-l dintr-o existenta inchipuita abstract intr-una la fel de imaginara, dar creata si reconstituita cu acele bucati de imagine si glas...


16 May 2008

De demult citite III


Kundera, pe scurt


O recomandare: o carte putzin diferita de "Insuportabila usuratate....", tot de Milan Kundera - Identitatea - as zice ca firul narativ e in bucla, si totusi cand crezi ca ai reusit sa separi episoadele sa intelegi povestile si perspectivele, te loveste finalul...da' rau...
(18 ian 2007)


Am terminat de citit saptamanile trecute a patra carte de Kundera - Gluma -- dezamagitoare... au fost trei sute si ceva de pagini pe parcursul carora am tot sperat la un ceva care sa-mi placa; desi parte dintr`un roman, personajele principale sunt doar schitate, scriitorul insistand pe contextul politic al intamplarii; bine, si povestea se vrea autobiografica, deci din nou nimic deosebit sau spectaculos; ceea ce este de remarcat si ceea ce-mi si place la Kundera, de la Insuportabila usuratate... incoace, este prezentarea unui moment din multi-perspectiva (un acelasi moment descris prin trairile mai multor personaje), si impactul sau urmarea mai mult sau mai putin deosebita pt fiecare dintre participanti, ca si raportarea la trecutul fiecaruia si explicarea unor actiuni prezente prin prisma unor trairi din trecut.
Ar mai fi si cateva citate sub forma de aforism care mi`au placut, dar doar atat.

(6 oct 2007)


9 May 2008

De demult citite II


Histoire de ma vie - Herbert von Karajan




Desi initial a fost conceputa ca un fel de conversatie intre Von Karajan si Franz Endler, pana la urma a iesit ceva intre biografie si autobiografie, un mélange intre povestea lui Karajan si completarile lui Endler, unde nu se respecta neaparat un fir cronologic si nici rigurozitatea pe care i`ar fi acordat`o un biograf trecerii timpului...
De mentionat ca materialul a fost strans timp de 2 ani si ca HvK a acceptat sa discute/povesteasca aspecte oarecum controversate din viata sa...

Cuvintele lui Karajan care ar putea fi considerate moto-ul cartii:
Je ne puis imaginer une vie sans musique...
(13 sept 2006)


Jurnalul unui geniu -- Salvador Dali


Zilele trecute am terminat de citit Salvador Dali -- Jurnalul unui geniu - o carte care merita citita macar pt a intelege complexitatea personalitatii artistului...

Ceea ce ma preocupa insa, de fiecare data cand citesc un jurnal este autenticitatea...nu numai a ideilor si gandurilor expuse, dar si a constructiilor lingvistice create...adica, este evident ca la un moment dat respectivul artist are constiinta valorii sale si prin urmare a oricarui lucru (chiar manuscris) pe care`l lasa in urma...si atunci cata, sa spunem- sinceritate, cat recherche se afla in jurnalul sau? Cred ca cel mai autentic jurnal celebru ar fi cel al Annei Frank...

Am citit si jurnalul lui Mihail Sebastian...impreuna cu `De doua mii de ani` si de `Cum am devenit huligan`care, pe langa faptul ca reprezinta un document istoric si literar, sunt si putzin socante deoarece reflecta situatia si tratamentul la care erau supusi evreii, in romania, in timpul ocupatiei naziste...cat despre celelalte scrieri in proza ale sale nu prea m`a impresionat nimic...poate putin `Accidentul` si `Orasul cu salcami`...preferatele mele raman insa piesele de teatru prin tragicul lor, si in ciuda faimei dobandite de D-ra Cucu, imi place mai mult `Jocul de`a vacanta`
(7 sept 2005)


De demult citite I

Cateva impresii, recenzii sau rezumate la carti recent citite atunci, de demult acum, postate candva pe forumuri...

Sinuciderea fecioarelor -- Jeffrey Eugenides

Tanjim dupa vreo farama de dovada, dupa vreo parte de Rosetta care sa ni le explice in sfarsit pe fete.
Chiar daca sinuciderea Ceciliei a avut ca urmare niste sinucideri la indigo, acest fapt inca lasa neexplicat de ce Cecilia insasi se sinucisese. Caci reporterii au pus din ce in ce mai putin intrebarea de ce se omorasera fetele.

‘Sinuciderea fecioarelor’ este reconstituirea a ceea ce astazi ar putea fi catalogata drept ‘stire de la ora 5’. Tentativa de sinucidere a celei mai mici dintre cele 5 surori Lisbon, deschide seria sinuciderilor in familie si amplifica, poate, efectul pe care imaginea fetelor il va avea asupra baietilor- acum deveniti barbati - de’a lungul anilor.

Romanul are o structura ciclica, prima si ultima din cele 5 parti respectand intocmai momentele subiectului, intregind si ingloband naratiunea – care isi are ca reper temporal sinuciderea Ceciliei.

O singura voce narativa-colectiva – desemnata prin ‘noi’- vocea baietilor de`atunci, indragostiti de surorile Lisbon, sau inca indragostiti…nu de ele insele ci de surorile Lisbon ca fiinta, ca amintire si ca dorinta. Amintirile baietilor ca entitate compacta, cu acelasi trup, aceasi memorie, toti parte al aceluiasi eveniment trait impreuna si pastrat, ascuns, refulat, dar care revine obsedant in fiecare moment de viata.
……in tacerea casei am auzit pantalonii desfacandu’se. Fermoarul s’a deschis pana in maduva spinarilor noastre. Chiar daca Lux ii desfacea pantalonii lui Chase Buell, noi cu totii o simteam cum ni’i desface si noua, apucandu’ne si luandu’ne asa cum stia ea ca putem fi luati. ť
"Dupa ani, cand ne’am pierdut si noi virginitatea, am ajuns, in panica noastra, sa mimam giratiile lui Lux pe acoperis; chiar si acum, daca ar fi sa fim sinceri cu noi insine, ar trebui sa recunoastem ca facem intotdeauna dragoste cu acel spectru palid, ca intotdeauna picoarele’i raman impiedicate in olane si intotdeauna mana ei neasemuita se reazama de horn, indiferent ce’ar face mainile si picioarele iubitelor noastre prezente."


Romanul este construit ca un dosar de reconstituire a momentului, infatisand atitudini, reactii si martuirii ale celor implicati direct sau indirect ; marturiile si amintirile outsider-lor, a celor care nu ajunsesera la o cunoastere atat de intima a existentei fetelor fiind redate prin stilul indirect liber :
Am incercat sa aranjam fotografiile in ordine cronologica, desi dupa trecerea anilor a fost dificil. O parte sunt neclare…Exponatul nr 1 infatiseaza casa Lisbonilor dupa tentative de sinucidere a Ceciliei. /
…dar cand ne’am intalnit cu d-l Lisbon, multi ani mai tarziu, ne’a spus…
Din anumite indicii descopertite ulterior, se pare ca ascensiunea Ceciliei catre dormitorul ei nu a fost atat de rapida pe cat ne’o aminteam noi.
Cand i’am cerut sa rezume impresia pa care si’o facuse despre starea emotionala a fetelor, a spus :
- Lovite, dar nu zdrobite.


Ar mai fi de spus despre laitmotivul prezenetei baietilor – martori la sinuciderea Ceciliei si`apoi la cea a fetelor, sinuciderea fetelor ca anicipare a decaderii viitoare a orasului si miticizarea unui gest pana la urma explicabil, trecand de la stadiul de subiect tabu la element de legenda :
Oamenii vedeau dovezi ale craviziunii lor in ulmii facuti una cu pamantul, in lumina nemiloasa a soarelui, in declinul continuu al industriei noastre de automobile.

Cartea este plina de simnboluri, ipoteze si interpretari, si ar trebui privita dintr`o dubla perspectiva: a sinucigasului si a celor care raman in urma...



* Orice intelepciune se sfarseste in paradox.

* Cand am cerut lamauriri despre aceasta parintelui Moody, el ne’a raspuns:
- Sinuciderea, ca pacat de moarte este o chestiune de intentie. Este foarte greu de stiut ce’a fost in sufletul acelor fete. Ce incercau ele de fapt sa faca.

* Esenta sinuciderilor n’a fost tristetea sau misterul, ci simplul egoism. Fetele au luat in propriile lor maini decizii care sunt mai bine de lasat in seama lui Dumnezeu. Au devenit prea puternice ca sa mai traiasca printre noi, prea preocupate de ele insele, prea vizionare, prea oarbe. Ceea ce a ramas in urma lor nu a fost viata, care intotdeauna biruie moartea naturala, ci lista cea mai banala de fapte lumesti : un ceas care ticaie pe perete, o incapere intunecata la amiaza si ofensa pe care o reprezinta o fiinta umana care nu se gandeste decat la sine. Creierul ei se intuneca la orice altceva, dar se aprinde cu intensitate in anumite locuri bine stabilite cum sunt ale durerii, ale nedreptatii personale, ale viselor pierdute. Orice altceva care a fi putut fi iubit se indeparteaza, ca si cum s’ar interpune o uriasa banchiza de gheatza, pana cand nu mai raman decat niste uriase puncte negre care dau din minuscule brate, dincolo de raza in care ar putea fi auzite. Urmeaza apoi franghia aruncata peste grinda, somniferul pus in palma cu o linie a vietii lunga, mincinoasa, fereastra deschisa, soba cu gazul care iese din ea, sau orice altceva. Fetele ne’au facut si pe noi sa luam parte la nebunia lor personala, fiindca nu ne puteam impiedica sa nu trecem pe unde trecusera si pasii lor, sa nu gandim gandurile lor, si sa nu vedem ca nici unul dintre ele nu ducea catre noi. Nu am putut sa ne imaginam golul unei fiinte care si’a lipit un brici de incheieturi si si’a deschis cu el venele, golul si calmul ei. Astfel a trebuit sa ne manjim boturile adulmecand ultimele lor urme, darele de noroi lasate pe podea, cuferele carora li se facuse vant sa cada, in timp un suflet stat pe ele si a trebuit sa respiram pt totdeauna aerul incapaerilor in care se omorasera. Nu conta in ultima instanta ce varsta avusesera sau ca erau fete, ci numai ca le iubiseram si ca ele nu ne auzisera pe noi, ca nu ne aud nici acum cum stam noi aici sus, in coliba din copac, cu parul nostru rarit si pantecele moale, si le chemam sa iasa din acele camere unde’au intrat ca sa ramana singure, pt intreaga eternate, singure in sinucidere, care este mai adanca decat moartea.
(17 aprilie 2006)


4 May 2008

might kryptonite

Sufar incurabil de kryptonita cronica; toti specialistii in boli de melodii si obsesii melodioase mi-au confirmat ca mai am de trait intre "niste" si "cateva" sentimente, nu mai mult de sapte, si neaparat roz si declarate, caci altfel...
Acum eu ce sa fac? Mie-mi place albastrul inefabil...

I took a walk around the world to
Ease my troubled mind
I left my body laying somewhere
In the sands of time
I watched the world float to the dark
Side of the moon
I feel there is nothing I can do, yeah

I watched the world float to the
Dark side of the moon
After all I knew it had to be something
To do with you
I really don't mind what happens now and then
As long as you'll be my friend at the end

You called me strong, you called me weak
But your secrets I will keep
You took for granted all the times I
Never let you down
You stumbled in and bumped your head, if
Not for me then you would be dead
I picked you up and put you back
On solid ground

If I go crazy then will you still
Call me Superman
If I'm alive and well, will you be
There holding my hand
I'll keep you by my side with
My superhuman might
Kryptonite
(3 doors down- kryptonite)



25 April 2008

Abuz de idee


Cum de ceva vreme ma obseda la modul cel mai agresiv ideea unui Loc de exhibat ganduri, idei, impresii, pareri, recenzii de tot felul, intrebari, concluzii si atatea altele, mi-am daruit de ziua mea un Blog...en bleu_ineffable...