Pentru ca in Sinaia am pozat toate formele posibile de felnare din oras, cateva dintre imaginile oarecum reusite... o amintire 'luminoasa' a acelor zile de vacanta... nu stiu ce are atat de magic acest orasel, poate palatul si imaginea unor povesti cu regi si regine, George Enescu sau Sarah Bernhardt, verdele coplesitor si cerul, senzatia de intimitate in care te poti pierde si regasi in acelasi timp... lipsa intersectiilor si a semafoarelor, a grabei, zambetul oamenilor, micul dejun irlandez de la Irish House... atat de multe felinare si tot atatea basme, parculetul in care mi-am construit povestea din "Muntele vrajit"... sau poate pentru ca este locul unde fug pentru o zi, ori de cate ori am nevoie sa ma regasesc...
sarut mana!
ReplyDeleteimi place blog-ul tau... inefabil, aerisit, calin si albastru. un albastru care pare ca se prelinge stenic spre bucuria sufletelor noastre.
felicitari!
am ajuns aici de la th mann... citire (muntele vrajit).
mi-au placut crochiurile foto din sinaia, un oras, in parte, cu aspect germanic de sfarsit de secol XIX...
iar felinarele pe care tu le-ai cautat, probabil, o pasiune de a ta, pe langa cea de literatura, evidenta, sunt foarte bine asezate in "pagina"!
la buna regasire virtuala!
http://www.tranka-fleanka.blogspot.com/
Multumesc pentru cuvintele frumoase; este intotdeauna o bucurie intalnirea cuiva cu interese (macar partial) comune, mai ales in literatura; Muntele vrajit marcheaza in existenta mea printre carti momentele 'inainte (de)' si 'dupa' lecturarea sa, de accea,imi este o carte nu numai preferata, dar si foarte draga.
ReplyDeleteAsezarea felinarelor in pagina, recunosc, a fost potrivita si raspotrivita, pana cand a rezultat ceva care sa se armonizeze estetic; ma bucur ca mi-a reusit.
Aceasi urare de buna-regasire, si din partea mea!